„Nu poți fi candidat dacă ți-ai propus să faci ce fac eu”

Spuneați că toți, începînd de la clasa politică, pînă la forurile de conducere, se fac vinovați de îngrădirea dreptului la reprezentativitate, prin faptul că nu există nicio poziție contra organizării alegerilor locale într-un singur tur. Există totuși un vinovat absolut în această situație?
Îi socotesc responsabili pentru modul în care a ieșit această lege pe absolut toți cei din clasa politică. Acest sistem de alegeri într-un singur tur a fost introdus pentru prima dată în 2011 de către Partidul Democrat Liberal (PDL), care atunciera în cădere din cauza măsurilor de criză luate de Guvernul Boc, deci inițiatorii au aparținut acestui partid. Partidul Social Democrat(PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) – la vremea aia formau Uniunea Social-Liberală (USL) – s-au opus de formă,dar nu au atacat legea la Curtea Constituțională, deși au evocat potențial de neconstituționalitate. Sistemul a fost folosit în 2012, cînd USL a cîștigat masiv, dar ar fi cîștigat și în două tururi, pentru că era o alianță uriașă.Acum, după ce scena politică s-a echilibrat șinu mai avem un mamut pe lîngă un pitic, cum a fost în 2012, se pot estima carențele acestui sistem. Dacă în 2012 USLdomina și primarii au avut scoruri bune –cam 50 % – la mare distanță de cel plasat pe locul al doilea, care avea în jur de 10, 12, 15 %,acum, odată cu echilibrarea scenei politice, PSD într-o parte și noul PNL pe cealaltă parte vor fi mii de cazuri de primari care își vor lua mandatul într-un singur tur, votați de o minoritate. Deci dacă nu ai 50%+ 1 voturi se cheamă că majoritatea nu te vrea primar. Asta e demonstrația mea.

De ce totuși în 2012, chiar dacă într-adevărexista un mamut politic, s-a permis alegerea într-un singur tur, dacă era vorba tot de o neconstituționalitate?
S-a permis pentru că nimeni, din 2011 pînă la mine, nu a ridicat această problemă în fața Curții Constituționale, nici în 2011 cînd s-a adoptat legea de modificare a legii electorale și a fost introdus un singur tur de scrutin, nici în 2015 cînd s-a elaborat o nouă lege electorală, în cares-a păstrat același sistem de alegere a primarilor. Nu au atacat acest mecanism nici deputații și senatorii, nici Guvernul, președintele sau Avocatul Poporului. Toată clasa politică a fost deacord cu acest sistem, care de fapt lipsește poporul, cel care votează, de unul din atributele sale date prin Constituție, ca cei aleși de el să fie reprezentativi.

Și PNL a avut acum o poziție față de acest sistem. De ce nu a existat o poziție și în 2015 cînd s-a elaborat noua lege electorală?
PNL a fost păcălit de PSD pentru că în 2015 partidele aveau cu aproximație foarte largă cam același număr de primari. PSD și-a înmulțit zestreade primari prin ordonanța traseiștilor, a lui Dragnea, care a fost ulterior declarată neconstituțională și a luat 500 de primari de la alte partide, iar PNL și-a îmbogățit zestrea de primari dupăce s-a unit cu PDL, care avea și el destul de mulți. Exact acum un an, ambele partide și-au făcut o socoteală, cînd negociau cum să arate legile electorale, și au decis să rămînă la alegerile dintr-un singur tur. Într-un singur tur, primarul în funcție are prima șansă pentru că este cel mai popular și are resurse publice pe care le poate folosi ca să fie vizibil, să fie votat, și atunci nu i-a mai interesat dacă poporul este sau nu bine reprezentat, important era ca ei să își păstreze actualii primari. Acesta a fost un blat între PSD și PNL. Ulterior, PNL, nu știu dacă pentru a mima cevasau dacă într-adevăr a crezut, și-a dat seama că a fost înșelat și că va rămîne cu primari în localități mici, dar în localități mari, mai ales în București, s-ar putea să piardă. Ca imagine, pe ei nu îi interesează să aibă mulți primari de comună, ci să aibă cîțiva primari în orașe de dimensiuni considerabile, inclusiv în capitală. Și-au dat seama că au fost înșelați de PSD și au început săspună că vor revenirea la alegerile în două tururi. Nu știu dacă asta afost din convingere sau au jucat doar teatru ca să arate că există cineva care dorește revenirea la alegerile în două tururi. Cert este că acțiunea în instanță pe care au făcut-o a fost lamentabilă, deși ca idee nu e rea,dar nu au găsit instrumentul adecvat ca să aibă și succes.

Ce altă abordare le-ar fi adus atunci succesul?
O abordare pe care eu am și folosit-o. Eu am două procese în chestiunea alegerilor într-un singur tur, unul a fost procesul care a ajuns deja la Curtea Constituțională, prin care mi-am depus o candidatură defectuoasă, tocmai ca să ajung în instanță și să ridic excepții, și un al doilea proces l-am început exactca liberalii, pe contencios administrativ, care este o altă cale de a ajunge tot la Curtea Constituțională. Da, vorbim de un alt proces, în alte condiții și alți termeni, dar scopul final este tot Curtea Constituțională. Însă, în acest proces de contencios administrativ, liberalii au atacat hotărîrea care stabilește data alegerilor și care nu are legătură cu articolul care privește numărul de scrutinuri. Eu, în schimb, am atacat în contencios administrativ hotărîrea care stabilește calendarul electoral, unde este menționat exact articolul care stabilește numărul de tururi și atunci am putut să demonstrez în fața instanței că există legătură între actul pe care l-am atacat, Hotărîrea de Guvern privind calendarul, și articolul din lege pe care îl consider neconstituțional. Trebuie să existe legătură directă între ceea ce ataci și articolul pe care îl consideri neconstituțional.Acest proces încă nu este gata, am termen pe 27 aprilie și sper ca în acea zi, dacă mi se admite excepția, să îl trimit și pe acesta la Curta Constituțională, să le conexeze și să le explice pe amîndouă.

De unde a pornit ideea de a candida pentru funcția de primar?
A fost singura soluție pe care o aveam la îndemînă. De la începutul lunii decembrie a anului trecut am început să mă gîndesc la povestea asta, am schițat un mecanism, o strategie, am găsit și niște argumente juridice destul de fine, care trebuiau folosite cu mare atenție ca să nu se strice totul și mai aveam nevoie de o persoană care să îndeplinească două condiții: să înțeleagă foarte bine strategia mea și toată complexitatea speței și să fie în stare să-și asume o candidatură riscantă, care s-arputea pînă la urmă să fie respinsă definitiv. Eu nu puteam să mă duc la un candidat, indiferent care, și să-i spun: am această idee, putem avea acest rezultat, dar există riscul ca într-un final să nu mai intri în campania electorală pentru că poți pierde în instanță fondul, candidatura, chiar dacă ajungi la Curtea Constituțională. Atunci am constatat că singurul capabil să înțeleagă mecanismul sînt eu, pentru că eu l-am creat, deci o condiție era îndeplinită. Și a doua condiție era să nu vrea neapărat să fie primar. Ori eu, care nu vreau deloc să fiu primar, eram singurul în stare să realizez povestea asta.

A fost, deci, o decizie extremă pentru că nu mai exista o altă abordare.
Exact. Resursele politice au fost epuizate odată anul trecut, în mai, cînd președintele putea întoarce legea în Parlament sau putea să o atace el însuși la Curtea Constituțională și a doua resursă politică a fost epuizată în noiembrie, anul trecut, cînd premierul Cioloș a declarat că, deși e mai bine în două tururi, el nu a dat o ordonanță de urgență cîtă vreme partidele s-au înțeles așa în Parlament. Fiind epuizate toate resursele politice, a trebuit să găsesc o soluție, să apelăm la resurse juridice și astea nu sîntdecît cele din fața Curții.

De ce credeți că președintele și premierul, deși au această părere vizavi de alegerile într-un singur tur, nu acționează în acest sens?
Asta mi se pare și mie foarte straniu. Au un soi de teamă, nu neapărat față de Parlament, cît față de PSD, în primul rînd pentru că nici atunci cînd liberalii au început să fie mai vocali împotriva acestui sistem, nici președintele și nici premierul nu au zis ceva. Pe președinte nu-l înțelegpentru că era un atribut absolut constituțional al său să constate că legea este neconstituțională și s-o atace într-un fel sau altul. Prim-ministrul are nevoie de Parlament, trebuie să aibă o majoritate în Parlament și sînt sigur că a fost șantajat de către PSD să nu cumva să încerce să schimbe sistemul electoral.Avem și o dovadă: singurul merit al Guvernului în chestia asta este că a publicat foarte devreme hotărîrea prin care se stabilea data alegerilor. A publicat-o pe 11 februarie. Pînă acum se publica cu două-trei săptămîni înainte de începerea efectivă a perioadei electorale. Publicînd-o pe 11 februarie, eu am avut timp să declanșez unul dintre procese și anume pe cel în contencios administrativ, unde termenele sînt mult mai lungi decît la procesele deschise pe legea electorală, unde se judecă în 24-48 de ore. La contencios sînt termene de 25-30 zile și atunci era obligatoriu să încep devreme. Ăsta a fost singurul lucru bun pe care l-a făcut Guvernul pentru că altminteri acest proces este în realitate contra lui.

De ce credeți că s-a publicat mai devreme Hotărîrea de Guvern?
Cred că premierul Cioloș, nu știu dacă a fost sfătuit sau nu, a vrut cumva să dea un semnal minim, că nu este de acord cu alegerile într-un singur tur și măcar atît a putut să facă. Pentru asta chiar îi mulțumescmai ales că, să ne amintim, a fost un episod foarte straniu după ceDacianCioloș a publicat hotărîrea care declanșa mecanismul electoral, Liviu Dragnea de la PSD i-a trimis o scrisoare în care nu doar că l-a amenințat cu moțiunea de cenzură, ci i-a spus că va depune plîngeri de constituire a unui grup infracțional organizat de premier și PNL. Să ameninți pe cineva cu penalul pentru că vrea să-și folosească drepturile sale de a apela la justiție, mie mi se pare scandalos. Dacă reușesc în povestea asta, aștept ca Liviu Dragnea să mă reclame pentru constituire a unui grup organizat, din care am făcut parte doar eu.

Tribunalul a decis transmiterea către Curte a sesizării dumneavoastră. Poate fi considerată asta o victorie sau e încă devreme?
Evident, este o victorie, în primul rînd pentru că vine cineva prezumtiv, nepolitic, independent, o autoritate judecătorească, care poate să spună dacă acel articol este sau nu constituțional. Pînă acum, doar politicienii au decis ce este constituțional pentru că așa le convenea lor, la partid, să-și păstreze primarii. Meritul acestei acțiuni, indiferent cum se termină ea la Curtea Constituțională, este că vine această autoritate supremă care spune cum este acest articol, constituțional sau nu. Acesta a fost scopul meu, dacă Curtea spune că este constituțional eu nu am o problemă.Atunci acest articol rămîne așa cum este el și vom merge cu primari aleși într-un singur tur, pînă cînd un alt Parlament va schimba legea și se va reveni la două tururi. Dacă excepția este respinsă, alegerile se vor desfășura conform legii, așa cum este ea acum.

 Care sînt șansele ca în cadrul Curții Constituționale să fie considerate relevante argumentele sau probele dumneavoastră?
Aici lucrurile se complică. Dacă se iau în considerare argumentele mele și se declară articolul ca fiind neconstituțional și Guvernul sau Parlamentul nu corectează legea imediat, pînă la alegeri, consecința este că va merge toată țara la vot, vom vota, dar nu vom avea cui să atribum mandatul de primar pentri că acest articol exact asta reglementează, cine cîștigă mandatul. Conform acestuia,cîștigă mandatul cel care a primit cel mai mare număr de voturi. Dacă după decizia Curții Constituționale articolele declarate neconstituționale se suspendă, nu mai au aplicabilitate, e ca și cum n-ar fi. Deci vom fi în situația de a organiza alegeri și a nu avea bază legală de atribuire a mandatului. Din acest motiv, indiferent pe ce cale,Parlament –procedură de urgență, Guvern –ordonanță de urgentă, legea asta trebuie corectată pînă la alegeri. În cel de-al doilea proces pe care-l am la contencios, chiar asta cer Guvernului, să emită o ordonanță care să corecteze legea electorală. Dacă cîștig acest proces, instanța obligă Guvernul să facă ce am solicitat eu, asta e a doua cale prin care aș putea pune presiune pe Guvern, deoarce nu poate să ignore o sentință judecătorească.

Ce ar însemna pentru sistemul politic românesc o victorie în sensul acesta?
Nu mă înteresează asta. Sînt plictisit la culme de gîlceava asta politică, vedem ce se întîmplă cu candidaturile. Pe mine mă interezează ca alegerile să se desfășoare într-un sistem corect și constituțional. Nu am avut nicio clipă în cap o idee despre cine ar cîștiga de pe urma demersului meu. Să cîștige cine-o fi, numai să avem garanția că procesul s-a desfășurat în niște parametri firești, constituționali și democratici.

Cum vă explicați faptul că un om care are o cu totul altă meserie ia poziție și nu un om din sistem, cum ar fi un candidat?
Pentru că nu poți fi candidat dacă ți-ai propus să faci ce fac eu. Riscul de a-ți compromite candidatura este de 99%. Problema cu aceste legi electorale este că ele nu pot fi atacate tot timpul, nu poți deschide proces tot timpul în baza lor și să mergi la Curte. Legea 115 e în vigoare de anul trecut, dar pînă în 11 februarie anul acesta nu aveai ce să faci cu ea pentru că nu era declanșat mecanismul electoral. Odată declanșat, eu am început să fac lucruri, dar fiind o perioadă foarte scurtă în care legea este activă, cu termenele foarte scurte, nu poți duce aceste demersuri la capăt decît dacă îți asumi o candidatură riscantă, aptă să nu te ducă nicăieri, să nu poți să intri în campania electorală. Alții poate nu s-au gîndit la o strategie de genul acesta, dar chiar dacă s-au gîndit nu cred că ar fi riscat și de asta nici n-am mai contactat politicieni cărora să le propun acest plan al meu.

Interviu cu Liviu Avram, redactor șef adjunct „Adevărul”

De Andreea Anton