Sărutări furate
Atitudine, Cap în cap 12 decembrie 2016 Niciun comentariu la Sărutări furate 13De multe ori am greșit (sau m-a cuprins îndoiala) cînd, încercînd să analizez actualitatea românească, am avut încredere în presă, sondaje, teorii și idei majoritare. Atunci, observația mea directă a fost contrazisă de o ceată de oameni care m-au îndemnat să mă duc acasă și să dorm, pentru că aș fi fost mort de beat. Ce contează că a doua zi, cînd mă trezeam (fără urmă de mahmureală), constatam că avusesem dreptate? Puterea „colectivului” mă întorsese din drum.
Am pus această lungă introducere pentru a explica de ce și cum am ajuns, acum două luni, acum o lună, acum o săptămînă, să dau rezultatele alegerilor parlamentare de la noi. Am scris de atunci așa: „În cazul în care procentul celor ieșiți la vot va fi sub 45%, PSD = 43-45%; PNL = 20-22%; USR = 10-12%; ALDE = 7%; UDMR = 5%. E posibil ca PMP să intre, dar și Elena Udrea. Nu intră PRU, ANR. În cazul în care numărul votanților va sări de 50%, PSD = 40%; PNL = 25-27%; USR = 15%; ALDE = 6%. UDMR = 5%, niciun alt partid nu prinde, dar, poate, cîțiva independenți.”
Constat că, fără studii de piață, fără mecanisme sau surse, fără instituții și bani, am dat un rezultat foarte apropiat de realitate. Cazul nu e singular. Am dat victoria lui Trump (deși nu îmi place Trump). Am pariat pe victoria lui Iohannis, în august 2014, cu 53% la 47%. Lumea a ajuns să se teamă de „prezicerile” mele. Numai că nu sînt viziuni, fantasme sau bilele norocoase de la 6 din 49. Oricine ar fi putut prevedea ce urma să se întîmple, dacă ar fi avut curiozitatea să deschidă ochii. Și ce ar fi văzut? Că, exact ca în America, partidele în deficit nu au știut să vorbească poporului. Nu au știut să asculte cetățenii. Nu le-a păsat de trendul național, de îngrijorarea crescută a oamenilor, într-o hărmălaie ideologico-religioasă. Degeaba vii pe un cal alb, dacă nu o iei pe Ileana Cosînzeana în șa.
Marii cîștigători sînt PSD și USR. USR să nu se bucure, însă, încă. E un partid conglomerat, iar atunci cînd vor fi obligați să ia o decizie grea, se vor rupe. Un PPDD intelectualizat. Asta e situația, nu-i nimic de făcut. PSD a cîștigat totul. Despre PSD nu am ce spune. Nu a făcut nimic să cîștige. A mizat, ca în 2000, pe duiumul de greșeli neforțate ale adversarului. Iată cum stă ultimul adversar.
Format din două partide care ar fi strîns, separat, 35%, PNL a pierdut. Nu a izbutit decît să egaleze scorul fostului lider, Crin Antonescu. De ce? Simplu. S-a bulucit, ca o pisică în călduri, în electoratul stabil al advesarului. Cine i-o fi învățat așa o neghiobie? Cine a decis campaniile penibile de imagine? Cine le-a scris discursurile? Mister. Dar misterul se plătește. Ce ar fi trebuit să facă? Am scris de zeci de ori pe Facebook o metodă simplă de evaluare și racolare a electoratului dezamăgit sau ezitant. În afară de dna Adriana Săftoiu, singura cu spirit liberal, nimeni nu a mișcat în front. Explicam, așadar, că, alături de electorii duri, există categorii sociale care se simt taman acum înspăimîntate de Coaliția pentru Familie.
Pentru că Coaliția asta nu se răfuia numai cu homosexualii, ci și cu văduvii, concubinii și divorțații. Adică aproximativ 4 milioane de oameni, care nu s-au simțit apărați de nimeni. Evident, PNL nu putea oferi motive „economice” populației. Dar putea oferi empatie, protecția drepturilor cetățenești și ocrotirea indivizilor. N-a făcut-o. I-a fost frică. Pe scurt, a înfrînt. Dar cine e de vină? Orbeții se vor mai repezi o dată să spună, cu spume la gură: Poporul! Poporul e vinovat! Mă, să muriți voi?
Text de Florin IARU, jurnalist „Cațavencii”
Adaugă un comentariu