În Rădăuţi, hainele se asortează cu partidul
Povești fără timbru 12 decembrie 2016 Niciun comentariu la În Rădăuţi, hainele se asortează cu partidul 22„Cu cine să votez, cu bunica? Nu ai cu cine”, îmi spune revoltat Florin. Tot drumul de la Suceava la Rădăuţi pasagerii din ocazie l-au ascultat pe şofer înjurîndu-i încontinuu pe cei de la PSD, pe urmă i-a luat la rost şi pe cei de la USR şi apoi a ajuns la concluzia că niciun partid nu e suficient de bun şi toţi sînt nişte hoţi şi mincinoşi cu două feţe. Totul a pornit de la întrebarea lui tanti Maria care era curioasă dacă mergem duminică la vot.
La secţia de votare 112 din Rădăuţi, l-am întîlnit pe Andrei, un băiat micuţ de statură, blond şi îmbrăcat cu o vestă portocalie, stătea în faţa porţii chinuindu-se cu o ţigară electronică. I s-a golit rezerva şi se chinuia să o desfacă pentru a-şi înlocui lichidul cu aromă de prăjituri cu unul cu aromă de fructe de pădure, doar că s-a înţepenit capacul. „Am avut ceva de aşteptat şi nu mi-au dat voie să fumez înăuntru, abia aşteptam să ies afară. Am venit să îmi anulez votul. Nu prefer niciun partid, dar nici nu voiam să voteze altcineva în locul meu. Ştiu că se mai practică lucruri de astea”, îmi spune şi continuă să se lupte cu capacul înţepenit.
În municipiul Rădăuţi încă de la ora unu se făceau presupuneri cine ar ieşi, iar toate se îndreptau către partidul primarului Nistor Tătar, PSD. „După trei ani în care nu au avut primar şi nu puteai să faci rost de niciun act, nimic, oamenilor le este frică. Vor stabilitate şi pentru că primarul nostru reprezintă PSD-ul, s-ar putea ca ei să fie influenţaţi şi de chestia asta atunci cînd votează”, îmi spune Bogdan. Îmbrăcat într-un costum albastru, el este observator în secţia de votare şi îmi mărturiseşte că pînă la ora 12.00 abia dacă au venit o sută de oameni să voteze, iar cei mai mulţi au fost bătrînii.
„Cine nu a votat, nu se urcă pe tura mea”
Dacă la alegerile pentru primărie găseai pliante la tot pasul, iar citatele filosofice precum „Votează cu mintea, dar din inimă!” de pe afişele colorate, din care îţi zîmbeau fals toţi candidaţii, care erau lipite pe toate geamurile şi uşile caselor pentru nişte găleţi sau tricouri în plus, acum promovarea campaniei a fost slăbuţă. Oamenii s-au plîns că nu li s-a dat nimic şi nici măcar nu s-a auzit ceva despre asta. „Hai, Getuţo, să intrăm împreună să votăm”, strigă o femeie masivă, îmbrăcată într-un cojoc kitschios de blană, către prietena ei. Îmbrăcată într-o geacă roşie, deşi nu şi-a propus, tanti Geta se asortează exact cu partidul pe care l-a votat. „Am votat cu cine cred eu că e mai bine pentru mine. Primarul ăsta al nostru măcar a făcut ceva. A asfaltat drumurile. Ia uite ce frumos a împodobit oraşul. Dacă votăm cu altcineva crezi că el o să mai facă ceva?”, mă întreabă pe un ton răspicat tanti Geta.
În autobuzul Rădăuţi-Iaşi, înainte să urcăm, şoferul ne întreabă pe toţi dacă am fost la vot şi primeşte în tandem răspunsuri diferite. „Cine nu a votat, nu se urcă pe tura mea”, spune şoferul rîzînd. „Eh, asta ar însemna să lăsaţi jumătate din oameni pe jos”, se aude un băiat din mulţime.
Poză din arhiva lui Igor Rotaru.
Adaugă un comentariu