Asistent medical la call-center

1001 de chipuri Niciun comentariu la Asistent medical la call-center 12
Asistentă la call-center

În ziua călduroasă de mai, parcul de lîn­gă universitate este plin cu studenți care se bu­cu­ră de căldură şi îşi petrec puţinele ore libere în aer liber. Pe una dintre băncile de la umbră, stă cu ochii în telefon Irina. Zîmbeşte şi îşi ridică pri­virea din ecran. Poartă o rochie mai în­chi­să la culoare, cambrată, la care a asortat o pe­re­che de pantofi cu toc şi o geantă simplă. Are pă­rul drept şi blod, un machiaj discret ce îi pune în e­videnţă ochii de un verde-albăstrui cristalin. „E vremea perfectă de stat afară. E frumos să ai timp liber şi să admiri ce e în jurul tău, nu prea am mai avut astfel de momente. După atîta stat la calculator simţi nevoia şi de altceva”, spu­ne ea în timp ce îşi aşază mai bine ochelarii cu ra­me alungite.

Irina este studentă în anul II la asistenţă me­dicală şi în prezent lucrează la SCC Iaşi, un cen­tru pentru servicii de suport tehnic. Chiar da­că are un program încărcat cu pregătirea pen­tru a deveni asistentă, crede că acest loc de mun­că o ajută. „La SCC am ajuns cu puţină ex­perienţă, înainte am lucrat la altă companie, Camp­gemini, timp de şase luni, tot la call cen­ter. Am fost recrutată iniţial pe Linkedln, de un­de găsisem oferta pentru job. În total am par­ti­cipat la patru interviuri, două au fost cu HR-ul și două cu managerul. La toate acestea s-a a­dă­ugat şi un test de limbă pentru a vedea cum te descurci”, spune ea uitîndu-se la oamenii din jur.

Chiar dacă îi place ceea ce face la job, I­ri­na simte că sedentarismul este un mare minus al acestei experienţe. Este mulţumită de con­di­ţii­le de muncă, de colectivul în care a ajuns şi chiar de salariul pe care îl primeşte. Crede că e foarte important că lucrează într-un mediu pri­etenos cu niște colegi de care s-a atașat și pe ca­re îi consideră prieteni acum, ba chiar a ajuns la concluzia că împreună cu cei de la muncă a creat o echipă compactă și asta îi place la ne­bu­nie. De multe ori a resimţit fizic cît de obositor poate fi să stai nouă ore la calculator, chiar şi cu pauze în program. Cu toate acestea, Irina s-a obișnuit și a învățat să se oprească atunci cînd simte că nu mai poate. Continuă să meargă la acest job, chiar dacă nu este în domeniul me­di­cinei, deoarece crede că e o metodă prin care a­cumulează experiență și o ajută în dezvol­ta­rea personală tocmai prin faptul că trebuie să vor­bească în permanență cu oameni.„Sînt a­ten­tă cu timpul meu. Nu am lipsit ni­­­ciodată de la un examen pe motivul că e­ram la muncă, iar în se­siune îmi iau concediu ca să învăţ”, spune ea în timp ce se uită la ceasul de la telefon. Ia totul ca pe o provocare, iar faptul că practica de la fa­cul­tate se intercalează cu o­­rele petrecute la lo­cul de muncă nu face decît să o ambiționeze, căci recunoaște și ea, viața de a­sistentă me­di­cală nu este întocmai ușoară.

de Roxana NEAMȚU

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top