Sesiunea se ține la karaoke

Campusul „Tudor Vladimirescu” este un fel de rampă de lansare pentru ti­ne­rele talente sau pentru cei care cred că au o latură artistică mai bine dezvoltată. Pe­trecerile karaoke din clubul For Fun îi ajută pe studenți să-și testeze veleitățile mu­­zicale în fața unui public exigent și deloc profesionist. Nu e vorba de Aura Ur­ziceanu sau de Virgil Ianțu, însă reac­țiile negative (sau pozitive, de ce nu?) pot fi mai convingătoare.

Dana, fata în rochie roz, e prima care îți sare în ochi în întunericul ba­rului. Intri cu ochii mijiți, speriat de su­­ne­tul puternic și de oamenii care se perindă în jurul meselor, ca într-o sta­ție de autobuz aglomerată. Mer­gi la bar, întinzi degetul înspre fri­giderul cu bere, barmanul îți ghi­ceș­te gîndu­rile și îți face semn în colț, la sin­gu­ra masă liberă din bar.

Divele din For Fun

Glasul lui Călin te face să rămîi cu be­rea în mînă, undeva la jumătatea dru­mului către masă. „S-au văzut pri­ma oară într-o seară de mai” vi­brea­ză în sticla de bere și îți fură un zîmbet. Vocea îi seamănă cu cel al lui Bănică Junior atît de bine, încît ai băga mîna în foc că ești la concertul extraordinar de Crăciun.

Însă, de cum ajunge în față, Mari­a îți aduce aminte pentru ce ai venit. „To­tal eclipse of the heart” (n.r.: E­clipsa totală a inimii) te face să te în­crunți. Cuvintele se colorează ușor în timp ce fata cu părul creț încearcă să imite vocea lui Bonnie Tyler. Se pier­de după primul refren și se întoarce cu fața înspre public. „Melodia e pentru toți prietenii mei care mă suportă în fiecare zi. Vă mulțumesc”.

O masă de tineri zîmbăreți îi aco­peră cu aplauze vocea tremurată și la karaoke vine rîn­dul lui Marius, veteran în ale cîn­ta­tu­lui. „Știu numai o me­lodie pe care sigur o cunoașteți și voi, așa că sper să mă ajutați”. De la primele „lă­lă­ieli” ale lui Afro­man, băieții se ri­dică în picioare. Cu berea într-o mînă și cu celaltă pe umărul prietenului de lîn­gă încep toți. „Because I Got High” (n.r.: Pentru că m-am drogat) devine repede imnul stu­dentului, maes­­trul în găsit scuze. „Me­reu va fi ne­voie de motive: să nu mergi la facul­tate, să mai bei o bere, să mai treci un număr de telefon în agendă. Merge de fiecare dată melodia asta”.

Bogdan își sprijină capul într-o mînă și privește filosof în cartea cu nu­me de melodii. „Hai cîntăm «Like a virgin»” Din spate Mihai începe să rîdă. „Vreți să vă huiduiască ăștia ca pe Madonna la stadion?”

Livia MOVILESCU