Reforma învățămîntului rămîne în afara legii

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis: „Legea Educației Naționale este neconstituțională”. Hotărîrea a fost luată miercuri, 18 noiembrie, după ce Partidul Național Liberal a contestat cîteva dintre articolele noului cod, pe motiv că acestea intră în contradictoriu cu textul Constituției.

Una dintre prevederi se referă la faptul că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct în unitățile de învățămînt nu pot fi membri ai vreunui partid politic, iar alta pune în discuție încălcarea articolului din legea fundamentală a statului, care garantează autonomia universitară. O altă sesizare a parlamentarilor privește tendința de politizare a sistemului de învățămînt preuniversitar și universitar.

Pînă în momentul de față, Curtea Constituțonală nu a motivat decizia potrivit căreia Legea Educației Naționale nu este constituțională. Acesta urmează să fie rediscutată și modificată de către Parlament în maximum 45 de zile.

Legea Educației, „harababură voluntaristă”

Verdictul de neconstituționalitate nu a părut a fi o surpriză pentru conducerile unora dintre instituțiile de învățămînt superior din Iași.

Prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) a catalogat legea ca fiind „incorentă, o compilație fără cap și coadă”, încărcată de prevederi care încalcă autonomia universitară: „au pus acolo în lege atît de multe interdicții și reguli încît practic noi n-ar trebui să mai avem nici un rost aici în universitate în privința strategiei instituției. E un fel de harababură voluntaristă care parcă era scrisă la un seminar cu studenții nu foarte bine pregătiți”, a comentat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Modificările stau pe tușă

În orice caz, prevederile Noului Cod al Educației rămîn neaplicabile pînă la reevaluarea lui de către Parlament. Acesta ar fi și reproșul adus de rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae: „Articolele care ne interesau pe noi, cele care vizează universitățile de medicină și care vizează reglementarea sectorială a acestui domeniu, au trecut în forma în care noi (n.r. rectorii universităților de medicină din România) le-am propus, și care a fost acceptată și de Mircea Miclea și de Ecaterina Andronescu. S-a ajuns la acest lucru tocmai pentru că nu au ascultat de propunerea noastră de a introduce legea în dezbatere parlamentară”.

Legea Educației Naționale introducea anumite prevederi care, potrivit inițiatorilor, ar fi introdus reforma în sistemul de învățămînt. Noul Cod ar fi modificat modul de alegere a rectorului, ar fi impus realizarea unui top al universităților și al programelor de studiu, finanțarea bugetului universităților pe ciclul de studiu și nu pe student/echivalent, crearea unui Registru Matricol Unic și introducerea unor noi tipuri de masterate. Rectorul UAIC, prof. univ. dr. Vasile Ișan, nu este de acord nici cu clasificarea instituțiilor de învățămînt superior, considerînd că un top al acestora nu s-ar fi făcut în funcție de performanță. „E o propunere care ar trebui să țină de management universitar. Text mai suprareglementatitv, mai stufos, mai detaliat, nu mi-a fost dat să văd”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Pe lista de așteptare

Codul Educației a reprezentat un compromis legislativ dintre sindicate, federații studențești și inițiatorii acestuia, fostul ministru al Educației, Cercetării și Inovării, Ecaterina Andronescu și Comisia Prezidențială pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România, condusă de Mircea Miclea. Acesta nu a putut fi promulgat pînă cînd CCR nu și-a dat avizul, care în momentul de față este negativ. Cu toate că situația este momentan incertă, pentru că CCR încă nu a prezentat raportul de analiză a legii, rectorul de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, crede că legea „o să fie modificată ca să devină constituțională și, cînd va intra în vigoare va trebui respectată. Ca de altfel orice lege, care la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial intră în aplicare, indiferent dacă e ea bună sau rea”, a menționat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USAMV.

Legea Educației Naționale dorește accelerarea creării unor standarde de calitate în educația românească, prin care aceasta să se alinieze ulterior spațiului european de învățămînt. Pentru acest act normativ, Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în Parlament în luna septembrie.

Diana IABRAȘU

Alex VARNINSCHI