Saltul delfinilor, acrobație printre gunoaie

Parlamentul European a hotărît recent ca produsele din plastic de unică folosință să nu mai fie comercializate pe teritoriul alianței din 2021. Astfel, tacîmurile, farfuriile, paiele sau bețișoarele de urechi din plastic, recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil și recipietele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat nu vor mai putea fi comercializate. Decizia a fost luată în urma unor studii care arată că mai bine de 80% din deșeurile aruncate sînt produse din plastic, iar peste 70% dintre ele ajung în mări și oceane. Mai exact, milioane de tone de plastic ajung să contamineze rîurile, lacurile, mările și oceanele, iar organizațiile pentru protecția vieții acvatice se luptă în permanență să salveze mii de animale care s-au îmbolnăvit, au rămas captive sau au înghițit prea mult plastic.

Animalele marine cele mai afectate de poluarea apelor cu obiecte din plastic sînt cele de mari dimensiuni. Balenele și cașaloții pot oricînd să înghită mari cantități de produse din plastic care plutesc în derivă, iar plasele de pescuit le pot cauza chiar moartea. În ultimii doi ani, sute de cetacee (balene și delfini) s-au îmbolnăvit, unele chiar au murit, pentru că au mîncat plastic sau pentru că au înghițit plasele de pescuit a braconierilor. În 2008, doi cașaloți au ajuns pe o coastă din California, iar în stomacul lor s-au găsit aproape 250 de kilograme de mase plastice; unul murise de foame pentru că tractul său digestiv a fost blocat cu un dop de vată de plastic, iar celălalt cașalot avea stomacul rupt. În 2002, pe coasta Normandiei, în Franța, s-a găsit o balenă moartă care avea în stomac o tonă de mase plastice și pungi de la supermatketuri britanice.

40% dintre deșeurile din Marea Mediterană sînt aruncate de turiști

Plasticul nu reprezintă un pericol doar pentru animalele marine mari. În ultimii ani, organizațiile pentru protecția animalelor marine, dar și alte ONG-uri care luptă împotriva poluării, au făcut publice o serie de imagini cu păsări care au murit pentru că li s-a blocat ciocul în lame de ras sau paie de plastic, țestoase aproape strangulate din cauza unor plase care pluteau în derivă și, evident, imagini cu balenele și delfinii asfixiați de pungi sau alte produse aruncate în mări și oceane. Decizia Parlamentului European nu va stopa cu totul poluarea, însă o va diminua considerabil, avînd în vedere că Europa este al doilea generator de deşeuri de plastic din lume, după China. Spre exemplu, 95% din deşeurile care plutesc în Marea Mediterană sau care acoperă plajele sînt din plastic, acestea fiind deversate, în mare parte, din Turcia şi Spania, urmate de Italia, Egipt şi Franţa. De asemenea, 40% din deșeurile din plastic aruncate în aceste state provin de la turiștii care le vizitează în fiecare vară. Pentru a ne face o idee de cantitatea de deșeuri din Marea Mediterană, aceasta reprezintă 1% din apa de pe suprafața planetei, însă înregistrează peste 7% din poluarea globală cu microplastice.

În cifre, între 70.000 şi 130.000 de tone de microplastice şi de la 150.000 pînă la 500.000 de tone de macroplastice se aruncă anual în Marea Mediterană şi alte mări europene. Cifrele poate nu par atît de îngrijorătoare, dar avînd în vedere că este nevoie de sute de ani pentru ca plasticul să dispară complet, în acest moment concentrația de microplastice (adică fragmente mai mici de 5 mm) au atins o concentrație de 1,25 milioane de fragmente pe km2 în Marea Mediterană. De asemenea,  se estimează că 18% din populaţiile de ton şi peşte spadă au plastic în stomac, cel mai adesea celofan sau PET, iar 90% dintre păsările marine au în stomac plastic.

Poluarea costă UE peste 61 de milioane de euro

Dincolo de modul în care este afectată planeta de către poluarea cu plastic, de faptul că aceasta ar putea duce la dispariția unor specii de animale și de faptul că Pămîntul nu va mai fi niciodată la fel dacă nu vom începe să avem grijă de mări și oceane, poluarea produce și masive pierderi financiare. Astfel, anual, la nivelul Uniunii Europene, se pierd aproximativ 61,7 milioane de euro, fiind afectate sectoarele economice cheie din Marea Mediterană, în special pescuitul şi turismul. Mai exact, poluarea reduce capturile de pește, poate deteriora navele de pescuit, dar reduce și cererea de fructe de mare, oamenii fiind din ce în ce mai preocupați de calitatea produsului.

Astfel, decizia Parlamentului European încearcă să oblige statele membre, pe lîngă restricțiile legate de comercializarea de produse de unică folosință, să realizeze și o politică mai dură în ceea ce privește reciclarea. Din cele 27 de milioane de tone de deşeuri de plastic produse în fiecare an în Europa, doar o treime este reciclată, iar jumătate din toate deşeurile de plastic din Italia, Franţa şi Spania ajung la gunoi.

O bună parte din țările cu ieșire la mare sau la ocean susțin politicile legate de reciclare și politicile cu privire la deversarea acestora în oceanul planetar. Astfel, obiectivul final este acela ca 100% din deşeurile de plastic să fie reciclate şi refolosibile până în 2030 şi să fie stabilite interdicţii naţionale pentru articole de plastic de unică folosinţă, cum ar fi pungile.

Problema deversării deșeurilor în mări și oceane trebuie rezolvată în cel mai scurt timp. Astfel, în ritmul în care aruncăm în acest moment deșeurile, previziunile biologilor arată că pînă în 2050 am putea avea în mare mai multe deșeuri din plastic decît viețuitoare marine, și asta pentru că peste 100.000 de viețuitoare acvatice pier anual din cauza acestora, iar cantinatea deversată anual de plastic este în continuă creștere. Mai mult, deși biodegradabile, majoritatea materialelor din plastic au o rată de descompunere între 50 și 600 de ani.

Surse foto:

livelovefruit.com

buzzworthy.com

tisztajovo.hu

von.gov.ng