ARACIS trimite universitățile la colț

Învățămîntul românesc nu este credibil, nu încurajea­ză competiția și to­lerează plagiatul. Mai mult, nu in­vestește banii publici nici în cercetare și, în aceste condiții, nu are nici o șansă să poată ajunge măcar la a fi comparat cu cel european. Toate aceste critici au fost incluse în „Barometrul Calității” realizat de Agenția Română a Asigurare a Calității în În­vă­țămîntul Superior (ARACIS) și făcut public săptămîna trecută. De la Iași, aprecierile ARACIS au fost considerate nejustificate de către conducerile instituțiilor de învățămînt superior. Rectorul Universității „Al. I. Cuza” a considerat raportul ARACIS un „Barometru al Precarității”, în timp ce rectorii de la Politehnică și Medicină sînt convinși că observațiile nu au nici o legătură cu instituțiile aflate în subordinea lor.

„Universități tot mai puțin performante, diplome tot mai multe, competențe individuale de tip profesional tot mai puține și, în final, o lipsă cronică de competitivitate eu­ropeană” – așa este descrisă si­tuația educației superioare din Ro­mânia în ,,Barometrul Calității” – 2009, realizat de Agenția Ro­mâ­nă de Asigurare a Calității în În­vă­ță­mîntul Superior (ARACIS) și dezbătut joi, 14 ianuarie 2010, la Conferința Națională „Asigura­rea Calității în Învățămîntul Superior din România”. Prin ur­mare, conducerea ARACIS și-a pro­pus ca pînă în 2011 să evalueze toate universitățile românești, să le determine pe acestea să se diferen­țieze după misiune, bazată pe edu­cație sau pe cercetare și să definitiveze o nouă me­todologie privind evaluarea ca­lității din universități, care să se axeze pe rezultatele obținute de acestea.

Instituțiile de învățămînt nu sînt credibile, dar nici „Barometrul calității”

Conform ARACIS, noile di­rec­ții trasate urmăresc să îmbu­nă­tățească modul în care instituțiile și-au stabilit obiectivele, spre a ve­ni în sprijinul studenților, în promovarea unui învățămînt centrat pe student, iar universitățile ar trebui să se alinieze noilor cerințe. ,,Cunoaștem aceste măsuri și vom ajuta la crearea indicatorilor și stan­dardelor de evaluare a calității învățămîntului medical”, a decla­rat rectorul Universității de Me­dicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași (UMF), prof. univ. dr. Va­sile Astărăstoae. Conducerea Uni­versității Teh­nice „Gheorghe Asachi” din Iași (UTI), la rîndul ei, nu este deranjată de schimbările ce vor avea loc. „Orice criterii noi în privința calității vor apărea, Uni­versitatea Tehnică tot sus va fi, deoarece este a doua din țară după universitatea Politehnică din Bu­curești, ca performanță”, a declarat rectorul UTI, prof. univ. dr. ing. Ion Giurmă.

Rectorul Universității „A­le­xan­dru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), prof. univ. dr. Vasile Ișan contestă însă credibilitatea barometrului ,,Eu am îndoieli că un proces de clasificare și de ierarhizare a uni­ver­si­tă­ților, re­alizat exclusiv din oameni cu ex­pertiză și formare românească, are credibilitate. Prima problemă a în­vățămîntului românesc este existența ARACIS. ARACIS este politizată și constituită din grupuri de interese. În cel mai bun caz reforma poate să întrevadă clasificarea universităților, însă acum este o ma­re problemă și nu cred că va fi o reformă. Aș numi Barometrul Pre­carității și nu al calității, pentru că vom vedea cu toții cum universi­tăți dezvoltate din IAS-uri vor fi mai bine plasate decît Universita­tea Cuza.”

Reforma în învățămînt este de­marată de ARACIS și susținută de ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Daniel Funeriu, care a precizat în cadrul Conferinței Naționale ce­le patru măsuri ce vor fi implementate în mandatul său precum: dife­ren­ție­rea universităților în funcție de misiunea lor specifică, reforma politici­lor de resurse umane a ceea ce în­seamnă identificarea și promovarea cadrelor didactice în func­ții, modernizarea managementului universităților și finan­ța­rea di­fe­ren­țiată a universi­tă­ți­lor în funcție de calitate.

,,Învățămîntul superior româ­nesc suferă de lipsă de credibilita­te. Cum poate un sistem edu­ca­țio­nal să fie credibil atunci cînd valorizează în universitate o lucrare luată de pe net de către studenți, ca lu­crare de li­cență? Cum poate un sistem să fie credibil atunci cînd o prea mare parte dintre profesorii uni­versitari au trecut de vîrsta pensionării, cum poate un sistem de în­vățămînt superior să fie credibil cînd unii profesori universitari au trei sau patru nor­me?”, a semnalat ministrul Daniel Funeriu.

Nu aceeași opinie o are și rectorul UMF: „Domnul ministru nu a lucrat în sistem până acum, ci este cercetător. Mai întîi trebuie să se lămurească dînsul ce înseamnă siste­mul de învățământ. Învăță­mîn­tul medical românesc e credibil și ca do­vadă instituțiile din Eu­ropa alear­gă după medicii ro­mâni.”

Cît despre cadrele didactice ca­re au trecut de vîrsta pensionării și nu au părăsit catedra, la UTI nu există astfel de cazuri, după spusele rectorului Ion Giurmă: ,,Noi ne dorim să prindem tineri în sistem, numai să avem voie. Avem 150 de doctoranzi cu frecvență în anul al II-lea și 135 în anul I, avem tineri de performanță pe care să îi includem în sistem și imediat îi în­lo­cu­im pe cei ce ies la pensie.”

Performanța n-are loc în sistem 

Conform „Barometrului ca­li­tă­ții” – 2009 starea actuală a educației nu poate fi descrisă ca fiind una bună, deoarece încă mai există aspecte insuficient dezvoltate. În studiu s-au identificat numeroase decalaje și divergențe între cadrele di­dac­tice și studenți, între mediul a­ca­demic și cel de afaceri în privin­ța calității educației. Percepțiile mem­brilor comunității academice sînt diverse și chiar uneori se contrazic în ceea ce înseamnă curricula, modul de predare sau importanța diplomei. ,,Pe ansamblu situația poa­te fi dezamăgitoare, iar în ce privește performanțe precare am putea reitera formula «sînt insule de excelență în­tr-un ocean de merdiocritate», dar nu s-a făcut niciodată o analiză coerentă a stării în­vă­ță­mîntului din România”, a menționat rectorul UAIC, prof. univ. dr. Vasile Ișan.

Studiul prezentat mai arată că, deși universitarii urmăresc pregăti­rea absolvenților pentru inserarea lor pe piața muncii, sistemele de consiliere și orientare în carieră sînt slab dezvoltate, iar la nivel mai înalt încă se întîrzie în ceea ce privește im­ple­metarea cadrului na­țional al calificărilor în educația su­­perioară.

Procesul Bologna se implementează greu și merge prost 

ARACIS a analizat și celelalte forme de învățămînt și a sesizat o expansiune a învățămîntului organizat în alte forme decât cea de zi, îndeosebi cel la distanță se bucură de o creștere accelerată. ,,Învăță­mîn­tul la distanță are cea mai proastă calitate. Nu știm ce se as­cunde în spatele acestor diplome”, a declarat prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu, membru în Consiliul ARACIS.

Și la nivelul implementării Pro­cesului Bologna mai sînt carențe. Universitățile încă au dificultăți în privința mobilităților studențești și în asigurarea calității interne, după modelul european, deși toate au în componența lor un organism care să se preocupe de calitate. La UAIC există Serviciul de Asi­gu­ra­re a Calității, care sprijină Co­mi­sia pentru Evaluarea și Asigu­ra­rea Ca­li­tății, la UTI și la Uni­versitatea de Științe Agricole și Me­dicină Ve­te­rinară „Ion Io­nes­cu de la Brad” din Iași funcțio­nea­ză chiar un Departament pentru Evaluarea și Asigurarea Ca­li­tății și la UMF, respectiv Uni­ver­sitatea de Arte „George E­nes­­cu” din Iași sînt comisii ce se ocupă cu managementul calității. „Noi nu am avut nici măcar cele trei cicluri de studiu complete și abia în 2012 vom putea să ex­tra­gem cîteva idei despre im­ple­men­tarea Procesului Bologna, pînă a­tunci sînt doar presupuneri”, a mai precizat rectorul UAIC.

Din 85 de universități, doar șase au folosit banii pentru cercetare

Un alt aspect de care uni­ver­sitățile ar trebui să se preocupe mai mult este cercetarea. Statisticile arată că acestea au o sla­bă activitate de cercetare, deși in­vocă faptul că învățarea se ba­zea­ză pe performanțe ale cerce­tă­rii. Doar șase universități acredita­te din 85 au atras peste jumătate din banii publici alocați pentru cer­cetare.

Pornind de la acest lucru este pus în discuție și modul în care instituțiile de în­vățămînt gestionează bugetul pri­mit de la stat, care s-a dovedit a fi mult prea mic în comparație cu ne­voile acestora. Potrivit barometrului, sistemul este unul subfinanțat, iar universitățile au încercat să aco­pere acest deficit din venituri proprii, ceea ce a contribuit la in­troducerea taxelor de studiu, care sînt în momentul de față în continuă modificare.

Însă conducerea UTI susține că instituția nu este afectată, deoarece a găsit metode alternative de su­plinire a fondurilor. ,,Primim bani în funcție de numărul de studenți și e bine pus la punct sistemul. În plus, mai avem și venituri proprii și foarte multe proiecte finanțate prin programe structurale, ne descurcăm destul de bine”, a declarat rectorul UTI.

Agenția propune, învățămîntul nu poate răspunde

Soluția propusă de către ARA­CIS pentru ca educația româ­neas­că să nu rămînă codașă în clasamentele europene este ca studen­ții, cadrele didactice, universită­ți­le, angajatorii, ministerul și ceilalți parteneri la e­ducație să acționeze la unison în vederea promovării ca­lității și transparenței învățămîn­tului bazat pe competențe. Însă în spațiul academic ieșean părerile sînt destul de împărțite.

Anul acesta, pentru a putea re­aliza reforma în educație, membrii comunității academice trebuie să se descurce cu un buget de austeri­tate de 6% din PIB, pe care îl împart cu domeniul tineretului și sportului.

Diana IABRAȘU