De magazinele de vise nu se alege praful

Pînă nu demult, substanțele psihotrope (n.r. care afectează sistemul nervos central și au efecte asu­pra psihi­cu­lui) cunoscute și sub denumirea de „etno­bo­tanice” erau vîndute la strada mare, în așa nu­mi­­tele „magazine de vi­se”. În ultimele luni însă, situația a căpătat am­ploa­re datorită numă­ru­lui din ce în ce mai mare de persoane ajunse la Urgență în urma consumului unor astfel de substanțe. Astăzi a ajuns să fie considerat un fenomen social de către specialiștii în domeniu, cel puțin la nivelul orașului Iași.

La început, comercianții acestor ti­puri de substanțe au profitat de aura aparent inofensivă pe care „drogurile ușoare” o căpătaseră sub eticheta de „100% legal”. Motivele pentru care tot mai multe persoane s-au dedat la a cumpăra pliculețe legale sînt nu­me­roa­se. Șeful secției de Toxi­co­de­pen­den­ță de la Spitalul Clinic de Psi­hi­a­trie Socola” Iași, dr. Radu Andrei, consideră că adolescenții și studenții sînt vulnerabili în mod special în fața acestor tentații datorită stărilor specifice „de nefericire” prin care trec la a­ces­te vîrste, recurgînd la astfel de mij­loace pentru a scăpa de ele. Petre­ce­ri­le din cămine sînt punctul de plecare pentru consumul de substanțe psiho­tro­pe, „iar starea de a doua zi e mult mai rea decît cea de dinainte de consum, căderea e mult mai mare. Așa că pentru a reveni la o stare de bine e necesar ca tînărul să consume din nou”, e de părere dr. Radu Andrei.

Asupra tentațiilor pe care presiu­nea grupului le poate impune unui in­di­vid avertizează și subcomisarul Ro­mică Ichim, șeful Centrului Re­gi­onal de Prevenire, Evaluare și Con­siliere Antidrog Iași (CRPECA). Aces­ta e de părere că „multe pornesc de la grupul de prieteni, de la petrecerea timpului liber. Mai bine să fii neîncrezător. E indicat să faci o mică radiografie, de unde provine cineva, din ce supraviețuiește, ce ideal are în viață, iar locul în care te duci spune ceva despre personalitatea ta, pe plan social”. Un alt imbold pentru consum îl reprezintă prețul mic. Dacă pentru un gram de marijuana se plătește în jur de 60 – 80 de lei, pentru un gram de substanțe de sinteză obținute în laborator, un student scoate din buzunar cel mult 30 de lei. Scms. Romică Ichim dă ca exemplu spusele unui tînăr condamnat la trei luni de arest pentru con­sum, care a trecut și pe la centru: „de­pen­dența la fraieri e creată de pre­țul mic”. B. s-a apucat să consume astfel de subtanțe în anul I de facultate, cînd au apărut plantele de fumat, ulterior au apărut prafurile, care erau considerate „înlocuitori de cocaină” și apoi ,,com­bi­nările care te rup de realitate”. El spune că are ex­pe­riență și că: ,,anturajul contează foarte mult, dacă ei iau, iei și tu. Eu m-am apucat de la prea mult bine. În general, te apuci din plicti­sea­lă. Dacă ai spune acum mă duc la vo­lei, apoi fac un proiect, apoi ies cu prietena, viața ar fi roz. Dar dacă nu e așa, te duci la vale”.

Problema nației

Diferența de preț dintre marfa con­siderată pînă nu demult legală și cea ilegală, a dus și la segregarea consu­ma­torilor de droguri. Acest comporta­ment este ilustrat tot de un fost consumator: „fraierul cu care intrasem era (n.r. consumator) de etnobotanice. Ăș­tia sînt fraierii, sînt la fel ca ăia de la bodega de la marginea satului. Cei ca­re iau cocaină, heroină nu primesc în­tre ei unul de etnobotanice, ăla trebu­ie să fugă, că altfel ia bătaie. Nu se com­pară doi lei dați pe un pliculeț cu 20 de euro pentru cocaină”.

Nu doar diferența de preț este ma­re, compoziția chimică diferă în cazul „etnobotanicelor” de la plic la plic. Con­form doctorului Andrei, acestea din urmă sînt substanțe de sinteză și semi-sinteză, cu derivate din cocaină, dar care în amestec au un efect de­ge­ne­rativ asupra organismului mult mai rapid. „Substanțele acestea psiho­tro­pe, chiar dacă pe termen scurt dau sen­za­ți­a de bine, ele atacă sistemul nervos și pot distruge legături în mod irever­si­bil foarte rapid”, e de părere dr. Andrei.

Despre senzația de bine, B. vor­beș­te cu reținere, spunînd că ea du­rea­ză 30 de minute, timp în care persoa­ne­le rîd tot timpul, însă ,,după ce se ter­mină efectul lor, organismul e bucăți. Ți-e foame, ești tulbure, nu poți să te concentrezi, îți omoară neuronii. Ești un zombi, îți mănîncă tot calciul și ră­mîi cu mușchii încleștați. De la substan­țele vechi, de la fumat puteai să te o­prești, de la prafuri nu mai scapi. Aveam un prieten care și-a dat un BMW pe pra­furi”.

Despre diferența de compoziție din­tre substanțele considerate „dro­guri u­șoare” și cele ilegale și de mare risc, prof. univ. dr. Gabi Drochioiu, de la catedra de biochimie a Facultății de Chimie de la Universitatea „Alex­an­dru Ioan Cuza” (UAIC), crede că „acesta (n.r. consumul de substanțe psi­hotrope) este un simptom, nu este o cauză. Degeaba spun eu care sînt substanțele interzise care se găsesc în a­se­menea buruieni sau prafuri, căci cine are de luat, tot va lua. Deci n-are rost să enumăr compușii. Ca și cu al­co­ol­ul, căruia îi știm formula, și la ce folo­seș­te? Problema nu e la toxicologie, ci de ce s-a ajuns aici. O dată e slăbirea na­ției, sîntem mai bicisnici decît în­ain­te. Doi: prăpastia care apare între părinți și copii. Copii lăsați nesupravegheați, cu bani de la părinți. E conflictul dintre generații cu tînărul care se simte ne­gli­jat, care are tendința să braveze”.

Verzii stau pe net

Deși cu toții am fost martori la creșterea numărului de consumatori și de ceva timp s-au luat măsuri pentru stoparea acestui tip de comerț, oricine își poate procura deocamdată doza do­rită, fie de pe Internet, fie la telefon. Fostele magazine din centrul orașului și-au deschis pagini web și acum o­feră servicii de curierat la domiciliul clientului. Chiar dacă unele site-uri au fost închise datorită conținutului lor chiar săptămîna trecută, proprietarii lor au găsit alte metode pentru a-și pro­mova serviciile. Există forumuri și blo­guri pe care sînt trecute numere de telefon și mesajul „White Sensation Prețuri între 11 – 20 RON/plic. Li­vra­re în toată țara”. De asemenea, la o sim­plă căutare pe Google după „weed shop”, primele două rezultate întoarse sînt linkuri publicitare cu astfel de magazine trecute pe online. Există fo­ru­muri, grupuri de discuții pe Face­book, chiar și Etnobotanic TV pe You­tube. Astfel că, în ciuda tentativelor de a opri comercializarea acestor produse, rezultatele nu sînt pe măsură. ,,Eu am fost consumator de Special gold, am băgat într-o seară de 12 mili­oane doar eu, cam vreo 30 de pli­cu­le­țe, la cum se combină acum substan­țele nu mai poți să iei 30, la 3 – 4 plicuri ești la spital. Aveai o senzație de leșin și dacă te apucai, pînă dimineață nu te mai opreai. Stăteai în general și trăgeai pe la petreceri private, prin ca­să”, a declarat B. frecîndu-și mîinile și mișcînd agitat din picior.

Drog birocratic

Pînă cînd instituțiile statului vor re­uși să scoată de pe piață aceste substanțe, tinerii dependenți nu se vor opri. Se pune și întrebarea dacă odată cu in­terzicerea lor, se va opri și consu­mul. Cei care au ajuns în stare gravă la spital sau cei ale căror probleme nu au mai putut fi tolerate de prieteni sau fa­milie, au fost aduși fie la Socola, fie la CRPECA. La Spitalul de Psi­hi­a­tri­e însă, nu există o secție de zi în ca­re acești pacienți să fie tratați am­bu­latoriu, așa că de aici sînt direcționați spre CRPECA. Șeful secției de toxicologie, dr. Andrei, susține că „cei ca­re consumă nu trebuie pedepsiți, ci trebuie vindecați în totalitate. Dar e nevoie de o motivație cel puțin la fel de mare ca cea pe care au avut-o cînd s-au apucat. Plus că în cazul acestor substanțe, dependența fizică e greu de tratat, deoarece nu se știe exact ce sub­stanțe au fost consumate, etnobotani­cele fiind de regulă combinate între ele. Așa că nu știi ce să tratezi”.

Ca și la Socola, la CRPECA din Copou, tinerii sînt aduși de cele mai multe ori de către părinți. Însă conform scms. Ichim, pînă și aceștia amî­nă momentul „de cele mai multe ori de rușine și astfel se distrug multe fa­milii. Amînarea e ca o boală ne­tra­ta­tă”. Cei care consumă vin de curiozitate și pentru că tratamentul e gratis, dar nicidecum din dorința de a fi vindecați: „era de pildă un tînăr care ve­ni­se cu părinții, în timp ce ei stăteau î­nă­untru, el a ieșit afară să fumeze”, com­pletează scms. Ichim.

Pericolul pe care aceste substanțe îl reprezintă este subliniat de șeful CRPECA care afirmă că acestea „sînt substanțe de mare risc și crează o de­pen­dență necontrolată. Dacă cea de co­caină, heroină e una cunoscută, pe cea de etnobotanice nu o știi, e haotică”. Lipsa unei cercetări în domeniu este parțial explicată de prof. univ. dr. Ga­bi Drochioiu, care crede că „dacă vrei să faci un studiu, nu reușești, pentru că trebuie să faci mai întîi pușcărie și a­poi cercetarea. Conform ultimelor legi, in­ter­dicția este totală… Noi nu le-am stu­diat intens pentru că nu a fost scopul nostru acesta. Acum abia, avînd și-un masterat de criminalistică împreună cu Academia de Poliție, sigur că vom avea ocazia să aprofundăm și aceste as­pecte”.

Ca urmare a creșterii exponen­ți­a­le a numărului de intoxicații în urma con­sumului și a realizării pericolului reprezentat de aceste substanțe pentru organismul uman, societatea civilă a început să reacționeze în ultima pe­ri­oa­dă. Au fost inițiate petiții online pen­tru stoparea comerțului, campanii de pre­venire de către ONG-uri, cît și ini­ția­tive legislative. Iulian Mitrea, vi­ce­președintele Uniunii Naționale a Studenților din România, susține că o astfel de petiție, ca cea inițiată de UNSR, are rolul de a mobiliza oa­me­nii și de a atrage atenția asupra unei pro­bleme. „Noi doream inițial ca atunci cînd ajugem la 1500 de semnături să le folosim pentru a spijini o inițiativă le­gislativă cu ajutorul consiliului local. Dar văd că între timp lucrurile au în­ceput să se miște”, a declarat acesta.

De asemenea, săptămîna trecută, UAIC a aprobat în ședința de Birou Senat de vineri, o campanie de prevenire și de informare asupra consu­mu­lui de substanțe „etnobotanice” în campusurile universității. Campania nu este însă organizată de universita­te, ci de un alt ONG. „Noi am dat vo­ie unei organizații să facă această campa­nie în interiorul Universității. Vă rog să nu mă întrebați de etnobotanice. Nu mă interesează ce fac studenții în tim­pul lor liber, realmente”, a susținut prof. univ. dr. Vasile Ișan, rectorul UAIC.

CRPECA a trimis adrese către u­ni­versități, pentru a se consulta cu cei aflați în pozițiile de conducere în pri­vința realizării unor camere de re­cre­ere pentru studenți. Din toate universitățile, singura care a dat un răs­puns relevant este UMF Iași. ,,Cadrele di­dac­tice sînt beneficiarii acestei ini­ți­a­tive. Te interesează sau nu de persoa­na respectivă care pentru tine e un bun de consum? Dacă te interesează, trebuie să te gîndești și să-l păstrezi la ore. Dacă vrei să ai fructe, într-un copac, atunci trebuie să îl uzi, să îl cureți. Dar dacă tu îți faci ora și restul nu te in­teresează, cum altfel ai putea să îl ajuți, să îl faci să nu fumeze, să nu îți piardă ora, să nu renunțe la faculta­te?”, a subliniat scms. Romică Ichim.

B. a ajuns în anul al III-lea, cu mai mult de cinci restanțe și spune că la jumătatea anului al – II-lea s-a lăsat. ,,Am luat W (un praf care se fuma) cu un prieten în „Titu Maiorescu” la „Balenă”, iar băiatul ăla a mers cu spatele pînă la gară și cu ochii închiși. Atunci era să mor, eram pur și simplu otrăvit. După faza aia, am hotărît să mă opresc. Apoi am a­flat că am fumat otravă pentru șo­bo­lani. Drogurile nu sînt făcute pentru toată lumea, dacă te lași controlat te duci la vale. Tu îți pui întrebarea: mai vrei sau nu?”.

***

În Polonia se poate

În această perioadă au existat ne­nu­mărate propuneri pentru in­ter­zi­­ce­rea substanțelor psihotrope, cel mai re­cent demers vine din partea Gu­ver­nu­lui care a dat publicității un pro­iect ,,privind interzicerea substitutelor în vederea asigurării să­nă­tă­ții și a protecției populaței”, după pre­vederile ac­telor normative din Polonia. Pentru în­călcarea legii, du­pă această formu­lă, se vorbește de apli­carea de amenzi de pî­nă la 50.000 de lei pentru persoanele fizice, 100.000 pentru cele juridice, închisoare între 2 și 8 ani și confisca­rea mărfii, pe lîngă prevederile legii 143/2000.

Pînă cînd natura lucrurilor va fi mai puțin toxică, totul se transpune într-o alt­fel de statistică. Potrivit co­mu­nica­tu­lui dat publicității de către Comisia pentru mediu, sănătate pu­blică și si­guranță alimentară a Par­la­men­tu­lui European, piața plantelor halucinogene a ajuns la zeci de milioane de eu­ro, iar în Ro­mâ­ni­a s-a atins pragul de jumătate de mi­lion de consumatori.

Diana IABRAȘU

Alex VARNINSCHI