Pretendent la doctorat, caut coordonator abilitat
Honoris fără Causa 18 octombrie 2011 Niciun comentariu la Pretendent la doctorat, caut coordonator abilitat 283În urma clasificării instituțiilor de învățămînt superior, publicată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) la începutul lunii septembrie, primele 12 universități din țară, aflate în categoria „cercetare avansată și educație”, au primit peste 80% dintre locurile destinate înmatriculării studenților la doctorat. Însă universitățile din Iași au avut probleme în a le ocupa cu doctoranzi. Conducătorii de doctorat care au peste 65 de ani au fost trimiși la pensie conform Legii Educației Naționale (LEN), iar scoaterea altor posturi la concurs e blocată din vara anului 2009. Și cum s-a întîrziat și cu stabilirea criteriilor de abilitare pentru alții noi, viitorii doctori se văd în fața unui fapt împlinit: locurile sînt de fapt mai puține.
Unul dintre reproșurile semnificative pe care îl aduc universitățile MECTS este acela că admiterea la doctorat s-a organizat foarte tîrziu, dată fiind întîrzierea de aproape o lună cu care ministerul a publicat listele clasificării universităților. Mai ales că în perioada colectării datelor, profesorii au fost nevoiți să întrerupă activitatea didactică și de cercetare științifică pentru a avea timp să furnizeze informațiile necesare realizării acestei clasificări. „Noi cred că am fost singura universitate din țară care am anuțat admiterea încă din iunie, cu condițiile de atunci. Nu am precizat numărul de locuri ci doar pe cele propuse spre aprobare. Dar pînă în august n-am știut sigur dacă va fi sau nu va fi admitere, au fost zvonuri că va fi amînată”, a declarat prof. univ. dr. Gherghe Iacob, prorector responsabil cu programele de masterat și doctorat la Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).
Această întîrziere nu ar fi fost în sine un impediment decît pentru doctoranzii care încă oscilau în alegerea domeniului, pentru că admiterea la doctorat nu se putea face dacă un candidat nu este sub tutela unui coordonator. Conform Codului studiilor universitare de doctorat, publicat în Monitorul Oficial la data de 3 august 2011, care reglementează tot ceea ce ține de domeniul studiilor doctorale, un conducător de doctorat nu poate să aibă mai mult de opt studenți pe care să îi coordoneze în realizarea lucrărilor. „Numărul de conducători din perioada comunistă și post comunistă a fost extraordinar de redus și ei au fost încărcați la maximum. Ulterior au apărut însă noi cadre care au fost acreditate de către minister și care au preluat la vremea respectivă un număr important de candidați. Acum însă, multe școli doctorale nu pot primi noi doctoranzi deoarece conducătorii rămași nu au capacitatea numerică de a satisface această condiție”, a declarat prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gălușcă, secretarul științific al Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” și purtătorul de cuvînt al aceleași instituții.
65 de ani – concediu și cercetare, fără coordonare
Conducătorii de doctorat nu vor fi însă obligați să transfere o parte dintre studenții care își desfășoară studiile sub tutela altui coordonator. Aceștia vor fi lăsați să își definitiveze lucrările, urmînd ca în cursul a trei ani să se reducă numărul de doctoranzi la opt pentru fiecare conducător, pe măsură ce fiecare dintre aceștia își susține lucrarea în public. Iar din cauza faptului că există deja un număr mare de studenți sub tutela unui conducător, cei care sînt acum în primul an nu mai găsesc îndrumător. Spre exemplu, UAIC a primit de la minister 330 de locuri bugetate, dar a ocupat doar 236 dintre ele, 256 dacă se adaugă și cele 20 de la taxă. Asta în condițiile în care anul trecut au fost 260 de locuri finanțate iar la UTI peste 50% dintre locurile puse la dispoziție în acest an. „Avem un număr rezonabil de doctoranzi, să nu uităm că acum patru-cinci ani erau doar 100 de locuri la buget. S-a mai întîmplat însă un fenomen. La școala doctorală încă mai veneau și absolvenți de master din vechile promoții, dar aceștia nu mai sînt așa de mulți. Deja s-a impus sistemul Bologna: au licență, au master, cei mai buni intră la doctorat. Într-un fel, lucrurile se vor regla în timp, în cîțiva ani”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.
Pînă atunci însă, universitățile trebuie să se descurce și cu o altă problemă. Conform Legii Educației Naționale (LEN), profesorii care au împlinit deja vîrsta de 65 de ani sînt automat pensionați. Chiar dacă s-au găsit metode pentru ca aceștia să rămînă în universitate, fie ca cercetători științifici afiliați sau profesori colaboratori, aceștia nu mai au dreptul să coordoneze doctorate. „Legea e clară, la 65 de ani ieși la pensie. Este pînă la urmă o lege fiziologică normală, de bun simț. Dai șansă tinerilor și te poți și ocupa de domeniul de cercetare știintifică dacă ești cu adevărat un cadru didactic valoros. Pentru că la 65 de ani este o perioadă foarte bună de a realiza cercetare științifică”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Țenu, directorul Școlii de Studii Doctorale de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iași (USAMV).
Aceștia mai pot coordona studenți în co-tutelă cu alți conducători mai tineri, însă doctoranzii intră doar sub îndrumarea conducătorul principal, cel tînăr, și vor fi doi coordonatori tot pentru opt studenți. Problema este că, din 2009 și pînă în prezent, posturile din învățămîntul superior au fost blocate de către minister și prin urmare, profesorii care ar fi putut să-și depună dosarele pentru a deveni coordonatori, și care întruneau condițiile din vechea lege, nu au putut face acest lucru.
Pe de altă parte, LEN stipulează faptul că orice profesor cu gradul didactic de la lector în sus care va întruni condițiile Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), privind în mare parte publicarea a suficiente articole în reviste cotate ISI, va putea să fie conducători de doctorate. „Sînt persoane în universitate destul de multe care îndeplinesc criteriile dar există un blocaj. Nu mai sînt aprobați conducătorii de doctorat pînă cînd CNATDCU nu introduce criteriile de abilitare. Ele sînt stabilite dar încă nu s-a deschis sesiunea, nu se primesc dosare la București. Avem profesori care îndeplinesc criteriile, dar nu au depus încă dosarul”, a adăugat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. Totuși, chiar dacă profesorii vor depune de mîine dosarele pentru a primi titlul de conducător de doctorat, vor intra în post începînd cu noul an universitar, anul acesta rămînînd problemele nerezolvate. „Probabil că în următorii doi-trei ani vom avea fie conducători de doctorat pe hîrtie sau făcuți pe hîrtie, născuți să-și scrie articole zi și noapte, dar care ascund multe lacune în spate și probabil va exista o pauză foarte importantă pînă se va forma o generație adevărată de noi conducători de doctorat. Cei care au primit abilitarea în condițiile vechi, ar trebui să mai lucreze încă vreo cîțiva ani la dosare ca să devină «alfabeți» în viziunea nouă a ministerului. Ei la ora actuală sînt «analfabeți»”, a apreciat prof. univ. dr. ing. Dan Gelu Gălușcă.
Puțini, dar buni
Deși a fost încadrată la categoria universităților de educație și de cercetare științifică, și prin urmare nu a făcut parte dintre instituțiile de învățămînt superior care au primit locuri suplimentare la doctorat, USAMV Iași nu a rămas fără școală doctorală. „Domeniile noastre Agricultură, Horticultură și Zootehnie au fost ierarhizate în prima categorie a programelor de studii și prin urmare avem repartizate 18 locuri cu finanțare la buget. Din structura cadrelor didactice nu sîntem în situația de a nu putea acoperi acești studenți. Avem cazuri în care conducătorii de doctorat au mai mult de opt doctoranzi, însă acestea se vor rezolva în perioada pusă la dispoziție de către minister”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Țenu.
Și chiar dacă nu ar fi avut nici un program de studiu ierarhizat în prima grupă valorică, activitatea școlii de doctorat nu ar fi fost sistată din acest an universtar. Conform Codului studiilor universitare de doctorat, toate școlile doctorale dintr-o universitate se întrunesc sub o „instituție organizatoare de studii universitare de doctorat” (IOSUD). Acesta se desființează în momentul în care o universitate nu are dreptul să susțină studii de doctorat iar toți doctoranzii de la instituția respectivă și-au prezentat în prealabil lucrările.
Totuși, în cazul celorlalte instituții de învățămînt superior din Iași, au existat și exemple de candidați respinși, în ciuda faptului că ar mai fi fost disponibile locuri. „Nu se poate spune că cei care sînt buni n-au intrat. Au intrat. Acolo unde au fost respinși, a fost din cauză că aveau o pregătire mai slabă. Poate și lecția de proiecte post doctorale ne-a fost de folos fiindcă ne-a arătat că nu trebuie să scăpăm mediocritatea la doctorat. La Științe Economice cam 30 de candidați au fost respinși iar la Istorie în jur de trei. N-au îndeplinit condițiile. Deci cine se înscrie la doctorat nu înseamnă automat că este și admis”, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Iacob.
Cîte șase luni de dietă forțată
Problemele studenților care au ales anul acesta să aplice pentru doctorat nu se rezumă doar la disponibilitatea conducătorilor de doctorat. Una dintre dificultățile cele mai mari pentru aceștia este finanțarea de care vor beneficia, ca sprijin pentru definitivarea lucrării și pentru desfășurarea cercetării în domeniu. Generația care este acum în primul an are ghinionul de a se afla între două proiecte de finanțare; bursele care rulează în prezent, și care au cuantum cuprins între 1.800 și 2.000 de lei, nu pot fi accesate deoarece fac parte dintr-un proiect de fonduri structurale pe durata 2007 – 2013. Or, cei care încep doctoratul în acest an vor termina în 2014. Și chiar dacă în anul viitor se va semna un nou acord de finanțare a studenților doctoranzi, aceștia nu vor putea cel mai probabil aplica la el deoarece una dintre condițiile la actuala înțegelere este ca cei care doresc finanțarea să fie în primul an de studii.
Pe de altă parte, cel puțin pentru acest an, ministerul a promis că va emite o nouă formă de finanțare, pe granturi doctorale, care va fi concentrată fie pe IOSUD-uri, fie pe conducătorii de doctorat. Aceștia vor primi (bursa se presupune a fi în jurul sumei de 2.000 de lei) direct, atît pentru bursa doctoranzilor aflați sub tutelă cît pentru cheltuieli de regie sau de deplasări în scopuri de cercetare. „Este însă o problemă socială. Închipuiți-vă că un doctorand vine la Iași. Are o familie, are nevoie de condiții de cazare și bineînțeles că ar trebui să primească bursa în condițiile continuității. Ministerul însă calculează în ani fiscali, ori anul universitar începe din octombrie. Noi ne-am străduit și am plătit mereu bursele respective din fonduri proprii. Spre exemplu, la programele post-doctorale sînt probleme foarte mari. Sînt întîrzieri la rambursarea banilor de peste 6 luni. Asta ar însemna ca universitatea să aiba niște resurse financiare fantastice, de ordinul zecilor de miliarde, pe care să le mobilizeze numai pentru așa ceva”, a conchis prof. univ. dr. ing. Gelu Dan Gușă.
Pînă la a primi însă bursă, studenții care au ales să urmeze anul acesta cursuri de doctorat au fost angrenați fără voia lor, alături de universități, în hora urmăririi performanței în învățămînt. Nu le-a spus nimeni însă că ministerul schimbă pașii cu fiecare nouă melodie.
Cătălin HOPULELE
Adaugă un comentariu