Romanul lui Michael Jackson
Punctul pe VIP 15 noiembrie 2011 Niciun comentariu la Romanul lui Michael Jackson 2Sîntem oameni pătimași și nu ne putem abține să nu ne lipim ochii de televizor cînd se împletesc intrigi și apar suspiciuni. De orice fel. Mai bine de doi ani de zile am ținut-o întruna cu moartea lui Michael Jackson și aproape că am pornit pe cont propriu o investigație ca să aflăm omul rău din toată povestea.
Pentru că nu ne convenea postura în care era pus Regele muzicii Pop: aceea a unui dependent de droguri care a murit de supradoză. Așa că am început să aruncăm vina dintr-o parte în alta precum o minge la un meci de volei. Și am tot așteptat să cadă într-un careu, ca să ne simțim sufletele liniștite și să răsuflăm ușurați.
S-a dat vina cînd pe medicamentele luate în exces pentru a se pregăti de concertul de la Londra, cînd pe consumul de droguri sau alcool. Ultima pistă de care s-au agățat procurorii a fost medicul cîntărețului, Conrad Murray, care nu i-ar fi acordat în mod corespunzător lui Michael primul ajutor. Oamenii legii s-au agățat atît de bine de această pistă încît luni, 7 noiembrie, doctorul a fost acuzat de moartea Regelui muzicii Pop. Am găsit vinovatul, am demonizat omul, totuși e bine să știm de ce. Motivele invocate de jurați au fost că „medicul nu a sunat imediat la 911. În plus, nu a avut echipamentul medical adecvat în acea cameră cu ajutorul căruia să poată aplica anestezia. În ultimul rînd, faptul că a părăsit camera lui Jackson după ce i-a administrat anestezicul a contat în decizia noastră”.
În statul California închisorile sînt atît de aglomerate încît medicul ar putea beneficia de o nouă lege care să îi permită arestul la domiciliu. Pînă acum, nimic ieșit din comun. Decît un medic pus sub acuzare de omor prin neglijență și, cu toate că riscă închisoare de pînă la patru ani, nu se va putea „bucura” de penitență pentru că nu are unde să o facă decît acasă. Și unde mai pui că medicii au avantajul, datorită statutului lor, să beneficieze de eliberare condiționată.
Doi ani de zile în care au încercat să pună pe umerii cuiva vina morții lui Michael Jakcson pentru ca la final, paradoxal, lucrurile să o ia de la început. Totul s-a desfășurat ca într-un roman polițist în care știi cine a murit, afli apoi de ce, treci printr-un șir de acuzații pe ghicite, ți se dau piste false, după care afli făptașul: cea mai evidentă persoană, la care nu te-ai fi gîndit niciodată. Prost formulat totuși romanul acesta, pentru că pistele false se întind mai mult decît le permite scenariul.
Cristina BABII
Adaugă un comentariu