Dragostea care a ucis inocența

Sala de spectacole a Teatrului „LU­­DIC”, îmbrăcată în catifea ro­șie, a capătat pentru o seară cu­loa­rea sîn­gelui și a păcatului. Piesa „Me­de­ea Redux” scrisă de Neil La­­bute, în re­gi­a lui Aurel Luca, a fost jucată mier­curi, 9 noiembrie, la ora 20.00, de că­tre actrița Vera Nacu și i-a făcut pe spec­­tatori părtași la o po­veste de dra­goste de natură pe­do­filă și la măr­tu­ri­sirea unei crime.

Medeea bea înghițituri mici din paharul cu apă ca și cum ar fi un e­lix­ir ce o ajută să scoată la lumina zi­lei cele mai îndepărtate și mai în­­tu­necate amintiri din adolescență. A­ceasta povestește cu inocența u­nui co­pil de 13 ani despre școală, des­pre excursiile cu clasa la Phe­o­nix, vi­sul de a deveni biolog marin și de pro­fesorul ei de biologie. Toa­tă perioada dedicată jocului și des­coperirii lu­mii exterioare este în­treruptă brusc de nașterea po­veș­tii de dragoste pa­to­logică dintre tînă­ra Medeea și pro­fesorul acesteia.

Ea povestește de momentul de a­pro­­pi­ere fizică violentă dintre ei ce a a­vut loc pe cînd vizita o ex­po­zi­ți­e de animale marine, imaginea ci­ca­tr­i­za­tă în memoria ei fiind cea a re­chi­n­u­lui mare și alb ce se învîrtea fi­o­ros în bazin în timp ce corpul a­do­les­centei era strivit cu putere de cel al profesorului de biologie de că­tre ge­a­mul de sticlă. „Îmi place – nu îi spui asta unei co­­pile pentru că o vei face să fie a ta to­ată viața!”, strigă tînăra re­volta­tă în timp ce retrăiește a­mintirea pri­mu­lui sărut primit din par­tea pro­fesorului, sărut care a pe­cetluit în­trea­ga soartă a fetei în­ce­pînd cu acel moment.

Povestea de dra­­gos­te le este pre­­zentată spectatorilor prin ochii co­pilei și este înso­ți­tă de co­re­gra­fie, jo­curi de lumini și mu­­zi­că ce îi fac pe cei prezenți să tră­­iască alături de ac­triță fiecare fior al în­tîm­plărilor dra­matice.
Cînd re­la­ția are ca rezultat naș­­­terea unui co­pil, profesorul o pă­ră­sește pe tî­nără, aceasta fiind a­ban­donată și de către familie. Po­ves­tea piesei „Me­deea Redux” es­te una dra­­ma­tică ce se încheie tra­gic, a­jun­gîndu-se în final la o cri­mă. Tî­nă­ra ma­mă care a acceptat să as­cun­dă fap­tul că a rămas însăr­ci­na­tă după ce a fost abuzată sexual de u­nul din­tre profesorii săi, pentru a-i sal­va carie­ra acestuia, ajunge să-și o­moa­re fiul pe care l-a crescut sin­­gură pentru a se răz­buna pe tată.

Spectacolul ilustrează o po­ves­te cutremurătoare născută din dra­­goste excesivă pe un fond patologic aflîn­du-se în contradictoriu cu i­no­cen­ța co­pilăriei. Întrebarea din final: „în fond, nu sîntem decît oa­meni, nu?” oferă cea mai simplă și u­nica ex­plicație a tuturor „pă­ca­te­lor”.