Modificarea Legii Educației Naționale obligă profesorii universitari să fie conducători de doctorat

O serie de propuneri care doresc să modifice Legea Educației Național au apărut într-un proiect de ordonanță de urgență, postat luni, 11 noiembrie, pe pagina oficială a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Acestea fac referință atît la mediul preuniversitar, cît și universitar, printre cele din urmă numărîndu-se clarificări asupra învățămîntului special integrat, asupra modului de ocupare a funcțieidactice de profesor universitar sau a înființării de duble specializări, prin alăturarea a două programe de studiu acreditate existente.

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) a publicat vineri, 11 noiembrie, un pro­iect de ordonanță de urgență (OUG) care vizează schimbarea sau completarea unor acte normative în domeniul educației. Conform pro­iectului postat pe site-ul MENCS, www.edu.ro, Legii Educației Na­țio­nale nr. 1/2011, publicată în Mo­nitorul Oficial al României, Partea I, îi vor fi modificate anumite articole care vizează atît mediul universitar, cît și cel preuniversitar. Tot atunci proiectul a fost lansat unei consultări publice, în perioada 11-16 noiembrie pe e-mailul dezbateri­publice@edu.gov.ro, fiind aș­tep­ta­te­ opiniile, propunerile sau suge­s­ti­ile privitoare la schimbările propuse.

Evaluările agențiilor din străinătate

Printre principalele modificări pro­puse în proiect, care se ra­por­tea­ză la mediul universitar, se nu­mă­ră și criterul de selecție după care vor fi ocupate funcțiile didacti­­ce de profesori universitari. Dacă pî­nă acum la articolul 301, la aline­a­tul (5) din Legea Educației Na­țio­na­le, erau precizate drept condiții doar deținerea diplomei de doctor, îndeplinirea standardelor minima­­le și a standardelor de ocupare a pos­turilor didactice specifice fun­c­ți­ei „aprobate de senatul universi­­­tar, fără impunerea unor condiții de­ vechime”, acum proiectul vine cu o adăugare, noua condiție im­pu­nînd viitoarelor cadre didactice să dețină și calitatea de con­du­că­tor de doctorat.
„În principiu, această măsură propusă este bună, pentru că ajută și îi forțează într-un fel pe cei care vor să devină profesori universita­ri să se desăvîrșească sub aspect pro­fesional, dîndu-și abilitarea. Pe de altă parte, poate să fie privită și ca o condiție restrictivă, care apare pen­tru cei care doresc să devină profesori”, a precizat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, prorector cu activitatea didactică și asigu­­rarea calității la Universitatea Teh­nică „Gheorghe Asachi” din Iași. Acesta a mai adăugat și că, deși con­dițiile pentru a deveni profesor abilitat sînt aceleași cu cele care tre­buie respectate pentru a deveni pro­fesor universitar, problema care in­tervenea era una referitoare la succesiune. „Mulți deveneau întîi pro­fesori, și abia apoi își dădeau abili­tarea”, a menționat prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin.

O altă modificare legislativă vi­­zează posibilitatea ca uni­ver­si­tă­ți­le să poată fi evaluate de către a­gen­ții de
asigurări externe a ca­li­tă­ții, fie ele din țară sau din stră­i­nă­ta­te, cu condiția ca acestea să fie în­registrate în Registrul European pen­tru Asigurarea Calităţii în În­vă­ţă­mân­tul Superior (EQAR). Lucrul ca­re a dus la această propunere a fost faptul că deși din anul 2012, pe te­ritoriul României agențiile înregistrate în EQAR își puteau desfășura ac­tivitatea, conform celor men­țio­na­te de către reprezentanții MENCS în proiectul de ordonanță de ur­gen­ță, „atunci cînd universitățile ro­­mânești au încercat să își e­xer­ci­te dreptul legal de a contracta o a­gen­­ție de asigurare a calității din stră­inătate, înscrisă în EQAR, s-au lo­vit de o serie de bariere care au e­vi­dențiat un vid legislativ”. A­cea­s­tă măsură introduce și o nouă con­diție propusă de MENCS, care spu­ne că universitățile care, „în ur­ma e­valuării instituționale, obțin un cali­­ficativ negativ, vor depune un do­sar prin care solicită o nouă eva­lu­are în termen de doi ani de la da­ta primeia”. În cazul în care uni­ver­si­tățile obțin două calificative ne­ga­ti­ve consecutiv, acestea vor in­tra, con­form noii legislații, în lichidare.

Deși Legea Educației Na­țio­na­le, în prezent, spune că „Senatul u­ni­versitar poate înființa duble spe­cializări, procedura de acreditare a acestora fiind cea prevăzută în le­ge”, prevederile privind în­f­i­in­ța­rea acestora lipsesc și, astfel, acest lu­cru a dus la o altă propunere, par­te din proiectul de OUG. Aceasta pre­vede ca un program nou de stu­diu de licență, cu dublă specia­li­za­re, să poată fi înființat de Senatul uni­versitar, „prin alăturarea a do­uă pro­grame de studiu acreditate exi­sten­­te”, acestora corespunzîndu-­le un nu­­măr de 240 și 300 de credite.

Propunerile Consiliului Național al Rectorilor, diferite

Acestor propuneri legislative li se adaugă și modificări aduse în­vă­țămîntului special integrat, no­ua lege stabilind în plus și faptul că acesta „se poate organiza în în­vă­­țămîntul de masă, individual și, prin excepție, în clase sau grupe spe­ciale, cu avizul MENCS”, sau mo­­dificări privind mecanismul de consultare a universităților. Astfel, alineatul (2) al articolului 221 din lege, va stabili că MENCS „co­la­bo­rea­ză cu Consiliul Național al Re­c­to­rilor (CNR) și alte structuri asociative ale universităților, cu au­to­ri­tăţi şi asociaţii profesionale şi şti­in­ţifice naţionale şi internaţionale re­­prezentative, federaţii sindicale la ni­­vel de ramură şi federaţii stu­den­­ţeşti legal constituite la nivel na­ţional”.

În urma întîlnirii re­pre­zen­tan­ți­lor universităților membre, care a avut loc pe 14 noiembrie, CNR a men­ționat într-un document trimis ministerului, că „un proiect atît de im­portant, cu impact major asu­pra organizării și asigurării în­vă­ță­mîn­­tului superior necesită o pe­rioadă mai îndelungată de dezbateri publi­ce”. Într-o anexă a documentului, CNR a atașat o listă cu pro­punerile și completările proprii referitoare la proiectul de OUG po­stat pe site-ul ministerului, multe dintre mă­su­rile propuse fiind com­bătute prin­tr-o serie de observații punctuale, sau fiind eliminate, do­rind să fie păstrate articolele deja pre­zente în lege. O astfel de mă­su­ră este cea ca­­re vizează înființarea dublelor spe­­­cializări, propunerea CNR fiind ace­ea de a modifica le­gis­la­ția, adă­u­gînd faptul că „dublele specializări ar tre­bui înființate nu­mai­ pentru acele programe de stu­dii de licență în ca­re se realizează formarea vii­toa­re­lor cadre didactice”.
Conform reprezentanților ME­NCS, proiectul de ordonanță de ur­gență va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I și mo­di­ficările aduse Legii Naționale a Edu­cației se vor aplica începînd cu data publicării acestuia.