Reforma în educație, liberă pe contrasens

Legea Educației Naționale a stîrnit numeroase nemulțumiri încă din fașă. Dincolo de pozițiile oficiale făcute publice în această săptămînă, proiectul legislativ pare a fi „o bulibășeală totală”, care dă frîu liber implicării politicii în învățămîntul superior. Profesorii cu vechime, martori ai tuturor schimbărilor din sistemul universitar, văd reforma diferit, de la catedră. Potrivit lor, în societatea noastră capitalistă, „totul pleacă de la bani” chiar și cînd vine vorba de educație. Pentru ei, proiectul inițiat de ministrul Daniel Funeriu nu este decît o „fată Morgana” care nu va avea în viitorul apropiat nici o finalitate.

Proiectul Legii Educației Naționale (LEN) elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) stîrnește discuții aprinse în rîndul profesorilor universitari. Văzute de la centru, schimbările sînt ușor de adoptat, însă din amfiteatru reforma dă peste cap întregul sistem educațional.

Una din cele mai mari hibe constatate de cadrele didactice o reprezintă încălcarea autonomiei. Intervenția ministrului în organizarea alegerilor, puterea acestuia de a desființa facultăți și dorința de a comasa universitățile care au aceeași misiune au trezit numeroase nemulțumiri.

Prof. univ. dr. Vasile Cocriș de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași recunoaște că nu este prima tentativă a reprezentanților MECTS de a le limita autonomia și pomenește de intervenția acestuia în ceea ce privește numărul de locuri alocate la taxă și buget, stabilit acum de minister. „Nu se specifică foarte limpede cum vor evolua aceste lucruri și chiar gestiunea fondurilor din taxe este iarăși o problemă. Chestiunea aceasta ar trebui să ne aparțină și să nu fie preluată de bugetul consolidat. Mai rămîne să spună că fondurile se încasează direct în fondurile bugetului statului”, a continuat acesta.

Un rector din popor

Una din cele mai importante prevederi din LEN face referire la schimbarea modalității de alegere a rectorului. Conform articolelor 186 și 187, Senatul universității crează o comisie formată din 50% membri ai spațiului academic și 50% membri din societatea civilă, care are misiunea de a selecta candidații. Pentru prof. univ. dr. Constantin Pricop de la Facultatea de Litere a UAIC, posibilitatea ca orice persoană din mediul exterior să poată candida nu va însemna decît „o bulibășeală totală”. Mai mult, pomenește acesta, deși există un parteneriat „manager – rector” la alte universități din Europa, în România este foarte greu să se aplice acest lucru.

Pe aceeași idee merge și prof. univ. dr. Vasile Cocriș de la FEAA, însă atrage atenția asupra acelorași probleme a implicării politicului: „cine alcătuiește comisia? Cine face parte din ea și nu cumva va fi tot la comandă politică?”, a declarat acesta.

Deși învățămîntul superior medical are un statut special prevăzut în LEN, modul de alegere a reprezentanților din conducerile universităților de profil este același, potrivit articolelor mai sus menționate. Conf. univ. dr. Dragoș Pieptu, prorectorul responsabil cu activitatea didactică la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T Popa” (UMF) din Iași este nemulțumit de acest aspect: „practic, în acest mod, rectorul unei universități depinde de orice deputat sau senator pseudoeducat care are trecere în partid și la Minister. Avem și în Iași exemple concrete în care politicienii noștri (deși lipsiți de orice pricepere și legitimitate morală) sînt obișnuiți să schimbe tot pînă la portari”.

La Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași, părerile sînt împărțite. Prorectorul responsabil cu activitatea didactică, prof. univ. dr. ing. Mircea–Dan Gușă spune că: „e o schimbare prea bruscă pentru a fi convinși că va fi bine. Era mai nimerit un program–pilot pe o perioadă a unei legislaturi la o universitate serioasă. Conducerea executivă trebuie să cunoască foarte bine universitatea, deci membrii ei trebuie să fie din universitate”.

Dimpotrivă, prof. univ. dr. ing. Spiridon Crețu, prorector pe strategia universitară vede instituția de învățămînt superior ca o afacere: „vrem să avem o universitate antreprenorială, dar nu vrem să fim conduși de un manager. Cum se poate altfel? În Olanda pînă și decanul e așa. Oamenii se fac niște arici cînd se pune problema să se schimbe ceva”.

O universitate pentru toată Moldova

Ministrul Daniel Funeriu dorește să crească vizibilitatea instituțiilor de învățămînt superior și să întărească poziția lor atît pe plan național, cît și european, obligîndu-le astfel să realizeze consorții, să fuzioneze sau să se comaseze, ținînd cont de misiune și de criteriul teritorial de 200 de km. Prof. univ. dr. ing. Mircea–Dan Gușă este de părere că „termenul de fuziune nu va fi acceptat sau dacă va fi, va fi foarte greu și de universitățile mari și de cele mici. Fuziunea ar putea fi inclusă în capitolul de sancțiuni pentru universități a căror performanță nu îndeplinește standardele de calitate. Ar fi o alternativă la desființarea lor”.

Spre deosebire de acesta, alți profesori aduc în discuție și transformarea universităților mici în filiale ale celor mari, cu tradiție. Aceștia consideră că inițiativa ministerului este potrivită pentru obținerea unui învățămînt de calitate. „De ce să fie două universități cu același profil pe o rază de 200 de kilometri cînd ar putea fi una singură, dar cu filiale. Una este să fie Universitatea din Bacău și alta este să fie Universitatea «Cuza» cu filială în Bacău”, a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă, decanul Facultății de Matematică a UAIC.

Pentru profesorii ieșeni, ideea comasării universităților a mai fost discutată în urmă cu cîțiva ani. Megauniversitatea nu a mai fost înființată din cauza neînțelegerilor între rectori. „Noi am mai avut o tentativă, la începutul mandatului anterior, în 2004, de a face așa ceva, la inițiativa noastră, a rectorului Jităreanu. Am început să ne întîlnim cu fiecare separat, am făcut apoi o ședință unică, dar Oprea a spus că el vrea să fie primul. Au început niște neînțelegeri și ambiții personale ale rectorilor și a picat”, a explicat prof. univ. dr. Octavian Zaharie Oprean, decanul Facultății de Medicină Veterinară a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași.

Cine e pe primul loc?

Cît despre crearea unui top al instituțiilor de învățămînt superior, cei mai vechi din sistem sînt de acord, însă aduc în discuție eficiența și obiectivitatea sa. „Nu e totuna să fii student la medicină la Boston, Iași sau Galați. Depinde însă cine face clasificarea. Trebuie să o facă organisme independente internaționale”, a precizat conf. univ. dr. Dragoș Pieptu. Profesorii vorbesc de presiunile care vor apărea în momentul respectiv și, la urma urmei, tot ministerul a fost și cel care le-a acreditat prin intermediul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior.

Însă, cea mai stringentă problemă a sistemului educațional nu este neapărat legislația, cît mai ales finanțarea slabă. Personalul didactic e de părere că, indiferent de reformele din educație, nu se poate realiza o îmbunătățire clară a acesteia fără investiții serioase. „Totul pleacă de la bani. Învățămîntul românesc a fost mai tot timpul subfinanțat, în ultimii ani se mai apropiase de un oarecare echilibru, dar acum totul este cu dispreț. Pînă cînd nu o să se facă finanțare serioasă cum au montat în acea grilă a învățămîntului, acesta e un fel de Cenușăreașă, societatea nu are nevoie de educație. Este undeva, în partea de jos a grilei”, a declarat prof. univ. dr. Constantin Pricop de la Facultatea de Litere a UAIC.

Dacă legea ar fi pusă în vigoare, universitățile vor primi finanțare pe ciclul de studii și nu pe an în funcție de numărul de studenți, cum se realizează în acest moment. „Nu se va mai face rabat de la calitatea în ideea de a avea neapărat studenți mulți”, a menționat prof. univ. dr. Ovidiu Cârjă.

LEN vine cu noutatea de a organiza examene la admitere, iar universitățile ieșene care au concurs de dosare sînt nevoite să renunțe la această metodă de evaluare a absolvenților de liceu. „Este eficient și dă roade numai dacă se impune la toate universitățile din țară. Pentru că dacă e valabil numai la o facultate sau o universitate face concurs de admitere, studenții se duc în altă parte. Nu ați văzut că de-a lungul timpului toți cei care țineau steagul sus cu chestia asta au renunțat?”, a mai precizat decanul Facultății de Matematică.

Ministrul și reforma

Inițiativa ministrului Daniel Funeriu apare ca un deja vu pentru cadrele didactice. Asta pentru că anul trecut Comisia Prezidențială, condusă de Mircea Miclea, a propus un alt pachet pentru aceeași schimbare în educație. Ulterior, încă un proiect a venit din partea ministrului MECTS de la acea vreme, Ecaterina Andronescu. În 2010, la numai două luni și jumătate de la investirea în funcția de ministru al educației, Daniel Funeriu a venit cu propria-i variantă.

Acum, profesorii privesc cu scepticisim noile modificări aduse, acuzîndu-l pe ministru de elaborarea unui proiect mult prea grăbit, plin de ambiguități și care nu urmărește interesele lor reale.

Indiferent de legile care vin de la „centru”, reforma începe de la catedră, atît timp cît profesorii nu sînt pregătiți să adere la principiile ei, va rămîne la stadiul de proiect. „Este o legislație de nivelul doi, autonomia trebuie să se respecte. Alianțele se fac, se refac, dar noi sîntem aici de peste o sută de ani și așa vrem să rămînem”, a conchis prof. univ. dr. ing. Alexandru Sălceanu, decanul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată.

***

Rectorul întreabă, universitățile răspund

Săptămîna trecută, conducerile tuturor universităților ieșene au luat poziție față de noul proiect al Legii Educației Naționale inițiat de ministrul Daniel Funeriu. Reprezentanții Universității „Alexandru Ioan Cuza” au emis un comunicat oficial prin care contestă viabilitatea acestuia, considerînd că este un pachet care „amestecă păreri voluntariste, încercări de strategie și deziderate personaliste pe fundalul etatismul și al centralismului birocratic”.

Mai mult, conducerea „Cuza” se îndoiește de obiectivitatea topului pe care MECTS dorește să-l facă, spunînd că autoritatea responsabilă cu efectuarea acestuia nu este cea mai potrivită – „actanții acestui proces sînt nepotrivți, ca să nu spunem inadecvați”. În ceea ce privește perioada în care proiectul este pus în dezbatere publică, UAIC recomandă prelungirea acestuia cu două trei luni.

Pe 26 martie, conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” s-a întîlnit pentru a adopta poziția față de prevederile proiectului legislativ. Conf. univ. dr. Dragoș Pieptu a declarat că vor contesta articolele care fac referire la noua modalitate de alegere a rectorului și vor propune ca rezidențiatul să treacă în subordinea MECTS.

De asemenea, în ceea ce privește clasificarea instituțiilor de învățămînt, conducerea UMF și-a exprimat neutralitatea.

Diana IABRAȘU

George GURESCU