Mândruță, live pe Facebook

Faptul că Facebook-ul a de­ve­­nit, pe lîngă rețea de socializare, și o unealtă jurnalistică, asta e clar de ceva timp. Dincolo de faptul că poți afla în orice clipă ce fac persoanele publice în timpul lor liber, unde și-au făcut vacanța sau ce haine și-au cumpărat după vreo escapadă la Paris, mai nou, prin faptul că poți realiza live-uri pe re­țeaua de socializare, acest lu­cru îți permite să faci și adevărate programe Tv. Un astfel de experi­ment jurnalistic a realizat Lucian Mândruță, extrem de prezent și vo­cal în ultimii ani, atît pe blo­gul său, cît și pe Facebook.

Jurnalistul a intrat în direct vi­neri, împreună cu consultantul politic Radu Magdin, dar nu a transmis pe ecranele televizoa­re­lor, ci a device-urilor și gadget-urlor, iar numărul de vizualizări și like-urile au ținut loc de rating.

Jurnalistul a numit încercarea de emisiune „un experiment”. Și așa a și arătat. Chiar dacă a fost realizată într-un platou, emisiunea a încercat să mi­me­ze seriozitatea. E drept, me­di­ul în care a fost transmisă este u­nul mai puțin formal, iar „telespectatorii” au fost „prietenii” jur­nalistului, dar totul a părut mai curînd o glumă.

Dacă este sau nu un jurnalist com­petent, părerile pot fi îm­păr­ți­te. Cert este că în ultimii ani a­ces­ta a intrat frecvent în atenția o­­piniei publice cu diferite co­men­­tarii controversate pe re­țe­le­le de so­cializare sau pe blogul personal. Astfel, într-o postare pe blog, jur­nalistul i-a chemat pe tinerii între 20 și 35 de ani la război împotriva Rusiei.

De asemenea, pe Facebook a afirmat că românii se dife­ren­ția­ză de occidentali într-o manieră bio­logică. Pînă și cartea sa, „Share – Cum am învățat din so­cial media să-i iubesc din nou pe români” a stîrnit diferite reacții, a­ceasta nefiind scrisă cu diacriti­ce. Astfel, jurnalistul a motivat că e o pierdere de timp efortul de a folosi diacritice. Ori patriotis­mul de care se acuză ar trebui să-l o­bli­ge să scrie măcar în limba ro­mână, limbă care cere scrierea cu diacritice.

Dincolo de competențele sale de jurnalist sau caracteristicile sale de persoană publică, experimentul în sine arată înclinația mediei clasice de a migra pe In­ter­net, migrație care devine din ce în ce mai clară.