În fiecare joi seara mă cocoțam prin­tre pernele și plapuma din dormi­to­rul părinților și

„Bine că acum se topește ză­pa­da, că așa vedem și noi cîte javre avem în cartier”, se

Am citit-o într-o vacanță de va­ră, pe la un unchi de al meu, țin minte c-am rîs atunci mai ceva

Întotdeauna mi-a fost frică să mă așez pe una dintre băncile din fața a­celui monument. Mereu

A fost un an teribil de încărcat. 2011 a scos din amorțeală mai mul­tă lume decât ar fi făcut-o

După o zi națională uitată la fel de repede ca o porție de fasole cu cio­lan, luna decembrie parcă