Votul uninominal cu un singur tur, o inițiativă primejdioasă

Pe 8 mai, Senatul a aprobat schimbarea legii electorale în România și a trimis mai departe documentul spre a fi analizat de către Camera Deputaților. Votul pe bază de liste urmează să fie înlocuit de cel uninominal, majoritar, într-un singur tur. Există, în schimb, dubii în ceea ce privește felul în care acesta îi va reprezenta echitabil pe toți cei care-și depun votul în urne. Indiferent că este vorba despre alegeri locale sau parlamentare, realitatea este simplă: dacă la un colegiu va ieși cîștigător candidatul care va obține cele mai multe voturi, să spunem 20%, ce se va întîmpla cu ceilalți 80% de alegători, care au avut altă opțiune? Dacă va trece pes­te acuzele de neconstituționalitate, noua lege electorală va stabili un nou precedent. Va dovedi că marea majoritate este, în sine, mică.

Votul uninominal, majoritar, într-un singur tur presupune anularea celui de-al doilea tur de scrutin din sistemul anterior. Practic, dacă la un scrutin vor participa zece candidați, cel care obține cel mai mare număr de voturi cîștigă au­to­mat și alegerile, chiar dacă în realitate procentul acestuia este mult sub majorita­tea de 50^1 necesară pînă în prezent.

Astfel, promovarea în grabă a aces­tei noi legi electorale de către USL, la nici două săptămîni după ce au preluat pu­terea și au obținut astfel majoritate în Parlament, este privită ca fiind dău­nă­toare politicii românești. Mai ales atunci cînd ți­nem cont de faptul că ea a fost aplicată pentru prima oară în 2008, atunci cînd președinții Consiliilor Ju­de­țene s-au ales pe acest sistem. La fel ca atunci, și astăzi este adus în discuție principiul reprezentativității votan­ți­lor. „Această lege ar fi un pas înainte dacă locomotiva cu aburi ar reprezenta o îmbunătățire a TGV-ului, însă cum, cu siguranță, trenul de mare viteză fran­cez este mai bun, sînt semne că ne în­toar­cem în Evul Mediu politic, pentru că în cel administrativ sîntem de la alegerile din 2008. După ce am ales președinții Con­siliilor Județene, acum vom alege parlamentarii și primarii. Este o reformă ne­gativă din toate punctele de vedere: al drepturilor omului, reprezentativi­tă­ții, consecințelor asupra democrației dar și asupra pluralismului politic. Putem pre­vedea o reducere a vieții și concu­ren­ței politice. Este o inițiativă cît se poate de primejdioasă”, a declarat ana­listul politic conf. univ. dr. Cristian Pîr­vu­les­cu, președintele Asociației Pro De­mo­crația (APD), profesor la Fa­cul­ta­tea de Științe Politice de la Școala Națională de Studii Politice și Ad­mi­nis­trative, din București.

O majoritate zdrobitoare

Deși a trecut de Senat, cu 77 de vo­turi pentru, 9 împotrivă și 17 ab­ți­neri, legea electo­rală mai are de de­pășit două ob­sta­co­le pînă la publica­rea în Monitorul O­fi­cial, dezba­te­rea din Camera De­pu­taților și analiza Cur­ții Con­sti­tu­țio­nale. În cazul celei de-a doua instanțe, există precedente de neconstitu­ți­o­na­litate care au rezul­tat chiar din contes­tațiile Uniunii So­cial Liberale. La începutul anului 2012, PDL a ini­țiat un proiect de lege prin care se dorea co­masarea ale­ge­ri­lor locale cu cele parlamentare, pe scurt, ca acestea să se desfășoare în a­ceeași perioadă, pre­mierul de atunci, Emil Boc, de­cla­rînd că acest lucru s-ar realiza pentru a eco­nomisi banii necesari organizării a do­uă scrutine individuale.

Atunci, Biroul de Presă al PSD a emis un comunicat în care cerea Cur­ții Consti­tu­țio­na­le să respingă documen­tul, fiindcă aces­ta „modificarea le­gis­lației electorale are loc cu cinci luni și jumătate înaintea alegerilor locale și cu 11 luni înaintea ce­lor parlamentare. Acest lucru contra­vine în mod flagrant dispozițiilor Co­mi­siei de la Veneția potrivit cărora le­gis­lația europeană nu poate fi modificată decît cu minimum 12 luni înainte de alegeri”. Or, acum, cu trei săp­tă­mîni înainte de alegerile locale, USL în­cear­că să promoveze o lege care încalcă aceleași dispoziții reclamate de către ei în cazul comasării încercate de PDL. „Nu știu dacă va trece de Curtea Con­sti­tuțională. În principiu n-ar trebui să treacă și de asta pentru că această lege conține elemente care intră în conflict cu prevederi constituționale. Interesul pe termen scurt este cîștigarea alegerilor și acesta este sistemul care le poate asi­gura asta. De fapt, oricum le-ar fi cîș­ti­gat. Dar este vorba de cîștigarea cla­ră, cu o majoritate zdrobitoare”, a preci­zat Cristian Pîrvulescu.

Există și alte aspecte ale legii care ar putea determina Curtea Con­sti­tu­țio­nală să o respingă pe motiv de ne­constituționalitate. Organizațiile non-guvernamentale care au protestat îm­po­triva adoptării documentului susțin că acesta încalcă Articolul 61 din legea fundamentală a țării, care prevede că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”, cît și Ar­ticolul 62, care stipulează la alineatul 1, cum „Camera Deputaților și Se­na­tul sînt alese prin vot universal, egal, di­rect, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale”. Pe scurt, aceștia precizează că, în condițiile în care în func­ția de senator ajung doar cei care sînt votați de către 20-30% dintre ale­gă­tori, faptul că ceilalți 70% nu au posibilitate de a-și exprima opțiunea ar constitui o încălcare a prevederilor Cons­ti­tu­ției. „Pentru că în această propagandă în favoarea așa-numitului vot uninomi­nal, nimeni nu spune cetățenilor că ma­joritatea dintre ei nu va fi reprezentată. Mai mult decît atît, alegătorii noștri, obișnuiți să voteze proporțional, nu vor realiza ce înseamnă votul util, așa că își vor rispi votul pe foarte mulți candidați și in felul acesta nu vor fi re­pre­zentați deloc. Aparent, politicienii noștri mani­festă în momentul de față o obsesie pen­tru modelul englez pe care nici en­gle­zii nu o au”, a completat Cristian Pîr­vu­lescu.

O opoziție inexistentă 

În aplicarea acestui proiect de le­ge, noua putere a susținut aceleași ar­gu­mente aduse și de către PDL atunci cînd a vrut să impună comasarea ale­ge­rilor. Se vorbește despre economia rea­lizată prin ne-organizarea unui al doilea tur de scrutin, despre tranșarea mai ra­pidă a disputelor electorale. Lect. univ. dr. Lucian Dîrdală, analist politic și pre­ședinte al Senatului la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași, sus­ține însă că, înaintea unor astfel de efec­te, optarea pentru un sistem de vot uni­nominal cu un singur tur de scrutin va fi un regres pentru viața politică din Ro­mânia. „Există anumite virtuți pe care acest sistem le are, cum ar fi ușu­rința de a configura majorități parlamen­ta­re, însă costurile lui – nere­pre­zen­tarea unui segment foarte important de electorat – sînt foarte mari. Mai mult decît atît, sistemul tinde de regulă să ducă la subreprezentarea femeilor, a politicienilor tineri, a celor cu vo­ca­ție tehnocratică sau poate mai pu­țin ca­rismatici. În multe situații, poate să lege parlamentarul sau candidatul de finanțatori. Dacă apli­căm principiul «să încercăm toate varian­te­le și după aceea să ne o­prim asupra uneia preferabile», poate e bine că se va in­tro­duce acest sistem. Atunci vor dis­pă­rea iluziile pe care ni le facem în le­gă­tură cu reforma clasei po­litice prin sistemul de vot”, a declarat lect. univ. dr. Lucian Dîrdală.

Dincolo de reprezentativitate, o al­tă problemă pe care o va institui siste­mul de votare e reprezentată de eficaci­tatea unei eventuale opoziții. Dacă le­gea elec­torală va trece în forma actua­lă, pe fon­dul situației politice existente în Ro­mâ­nia, la alegerile din toamnă USL are posibilitatea de a obține o majoritate de peste 80% în Parlament, sus­ți­ne Cris­­­tian Pîrvulescu. Or, în acest context, chiar dacă opoziția va fi una puter­nică și bine structurată, aceasta nu va avea voturile disponibile pentru a se opune eventualelor abuzuri ale puterii. „Ver­dic­tul poporului este sacru în de­mo­crație. În condițiile votului uninominal, USL ar putea să obțină o majoritate absolută. Nu se poate spune însă că o majoritate foarte solidă este nea­pă­rat periculoasă pentru democrație. La 20 mai 1990, FSN a cîștigat cu o ma­jo­ritate de 66%, dar ea s-a erodat în timp. Cea mai mare problemă a demo­cra­ției românești nu a fost în acea ma­joritate, ci în modul în care a fost ob­ți­nută și în comportamentul FSN-ului înainte și după alegeri”, a conchis lect. univ. dr. Lucian Dîrdală.

În situația politică actuală din Ro­mâ­nia, decizia USL de a grăbi această lege arată riscurile pe care le-ar ridica obținerea unei majorități în toamnă. A­tunci cînd orice proiect de lege va pu­tea trece nestingherit de Parlament, în fa­ța publicării stînd doar decizia Cur­ții Con­stituționale și semnătura unui pre­­ședinte din ce în ce mai izolat po­litic. Din toamnă, democrația în Româ­nia o poate lua de la zero.

Cătălin HOPULELE