Libertatea înrobită pe plantație
Fă un stop cadru 12 ianuarie 2014 Niciun comentariu la Libertatea înrobită pe plantație 12America, patria democrației, pare a vrea să-și spele păcatele trecutului prin intermediul filmului „12 Years a Slave” (n.r: 12 ani de sclavie). Pelicula este inspirată dintr-o poveste reală și urmărește pașii pe care un bărbat de culoare îi face pentru a supraviețui, negîndu-și astfel propria libertate. Acțiunea se petrece înainte de izbucnirea Războiului Civil din Statele Unite, iar Solomon Northup (Chiwetel Ejiofor), un negru liber, este răpit și vîndut ca sclav. Cartea după care s-a inspirat filmul, „Memoriile lui Solomon Norhup”, a mai avut o adaptare cinematografică în 1984, însă nu a avut parte de același succes ca pelicula actuală. „12 Years a Slave” a primit șapte nominalizări la Globul de aur și zece la premiile BAFTA.
Filmul surprinde momente de cruzime excesivă, scoate în prim plan modul în care sclavii erau tratați, dar încearcă să evidențieze mai ales dorința lui Solomon de a-și păstra intacte conștiința și demnitatea. Personajul principal este urmărit, după cum spune și titlul filmului, pe parcursul a 12 ani. El trece de la răzvrătire la autoconservare, de la atașamentul și recunoștința față de stăpîni pînă la ura și neîncrederea față de aceștia.
Acțiunea îl are ca personaj principal pe Solomon Northup, un negru liber care este răpit și vîndut ca sclav.
Totuși Solomon nu încetează să-și păstreze speranța vie, chiar dacă i s-a furat întreaga viață de pînă atunci, a fost lipsit pînă și de numele său și a fost nevoit să-și plece capul și să întoarcă privirea de la suferința și violențele pe care le îndurau semenii săi. Învață să-și pună în frîu și inteligența, minte atunci cînd este întrebat dacă știe să citească, pentru a nu-și atrage ura stăpînilor care cred că „sclavii trebuie să muncească, nu să citească”.
Chiar dacă filmul este regizat de Steve McQueen, un american de culoare, pelicula reușește să redea modul în care sclavii erau tratați, fără încercări forțate de a emoționa. Tragedia acestora este prezentată cumpătat, în doze mici, dar care, încet dar sigur, asemeni unei picături chinezești, reușește să emoționeze.
Filmul are meritul unui joc actoricesc bun și al unei regii care nu încearcă să-ți arate totul din prima. Cu toate acestea, pe toată durata filmului, ai impresia că aceeași poveste ai mai citit-o sau vizionat-o în altă parte. Pelicula mizează pe aceleași lucruri, violența și umilința cu care erau tratați sclavii, abordate de nenumărate ori în ecranizări ori romane. Însă, chiar dacă acestui film pare a-i lipsi originalitatea poveștii, maniera în care este spusă și jocul actoricesc merită pe deplin drumul pînă la cinematograf.
Andrei MIHAI
Adaugă un comentariu