Salvarea roșie împlinește 24 de ani
Lumea pe jar, Subiectele săptămînii 25 mai 2014 Niciun comentariu la Salvarea roșie împlinește 24 de ani 28Sursa foto: Voicu Tamas, Romanian Spotters (Planespotters.net)
Potrivit studiului Confido, lansat luna trecută de Institutul Aspen România, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este instituția care se bucură de cel mai mare grad de încredere din partea românilor. Cu un procent de 83% din totalul de 100%, SMURD conduce detașat în top, fiind urmat de către spitalele private și de serviciul de ambulanță. Ideea realizării unui sistem de gestionare al urgențelor aparține doctorului român de origine palestiniană Raed Arafat, în prezent secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), respectiv coordonatorul Departamentului de Intervenții în Situații de Urgență din interiorul MAI. Potrivit Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006, SMURD este un serviciu public integrat fără personalitate juridică, care funcționează în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). La SMURD lucrează personal medical angajat al spitalelor pentru echipajele de terapie intensivă mobilă și salvare aeriană, pompieri angajați ai IGSU din cadrul MAI și piloți angajați ai Unității Speciale de Aviație din cadrul aceluiași minister.
Povestea SMURD a început în septembrie 1990, sub numele de SMUR (Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare), atunci dr. Raed Arafat a pus pe picioare la Târgu Mureș un sistem de urgență ce funcționează și în alte țări, precum Germania, Franța, Finlanda, Luxembourg, SUA, Canada sau Japonia. Acesta presupunea deplasarea unui echipaj medical, coordonat de către un medic pregătit în domeniul anesteziei și terapiei intensive, acolo unde se afla un pacient în stare critică, în vederea acordării acestuia primului ajutor. Sistemul funcționa în totalitate cu personal voluntar, studenți ai Facultății de Medicină de la Universitatea de Medicină și Farmacie de la Tg. Mureș și voluntari ai Crucii Roșii. La început, se spune că medicul Raed Arafat se deplasa cu automobilul propriu la intervenții, un Opel Kadett, iar pacienții erau transportați de o autosanitară a Serviciului de Ambulanță pentru că singura mașină care se afla în do-tarea serviciului nu putea transfera bolnavii.
Abia anul următor, în urma unei donații din Germania, SMUR a primit prima ambulanță de reanimare, cu care reușea nu doar să resusciteze pacientul, ci să-l și transporte în secția de primiri urgențe a spitalului. Tot în 1991, serviciul a început să colaboreze cu Grupul de Pompieri Militari Mureș, instituție care a asigurat conducători auto pentru ambulanța SMUR, dar și pregătire specializată pentru personalul medical. Astfel, sistemul de urgență de la Târgu Mureș se aliniază modelelor europene în care pompierii sînt implicați în acordarea asistenței medicale și practic din acest moment serviciul se află, pe de o parte, sub coordonarea Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă și, pe de altă parte, sub coordonarea Grupului de Pompieri Militari.
„Serviciu de urgență” cu sprijin englezesc
Activitatea SMUR în 1992 este marcată de colaborarea cu serviciile similare din Marea Britanie și Norvegia. Primul dintre ele, acordă pregătire pompierilor în noi domenii de intervenție, cum ar fi descarcerarea și preluarea victimelor din accidente chimice, iar Crucea Roșie Norvegiană din localitatea Sauda a dotat serviciul român cu ambulanțe și echipament medical. După pregătirea voluntarilor de către instructori germani, olandezi și americani, Ministerul Sănătății a declarat sistemul din Târgu Mureș, prin Ordinul nr. 1094 din 5 noiembrie, Centru Pilot Național. Noul statul a împiedicat dispariția SMUR în anii 1993-1997, perioada în care serviciul s-a confruntat cu contestații care ar fi putut duce la oprirea activității sale.
Dar, odată cu deschiderea camerei de reanimare de la Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș care avea rolul de a continua același tip de îngrijire medicală pe care o acordau voluntarii SMUR, serviciul începe să se „așeze”. Astfel, dacă pînă atunci SMUR acorda îngrijiri doar în fază prespitalicească, cu ajutorul Serviciului de Urgență a Spitalului Regal din Edinburgh, activitatea acestuia s-a extins și în spital. Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al serviciului, această dezvoltare a redus mortalitatea din spital cu aproximativ 50%. În plus, modelul propus de SMUR, care devine din 1993 SMURD, este extins și în alte orașe, Oradea și Sibiul fiind primele stații care au adoptat modelul de la Târgu Mureș. Centrul pilot al serviciului a fost și locul în care s-a construit primul departament de urgență, după modelul american și cel britanic. „Serviciul de Urgență” a fost realizat cu sprijin englezesc și a presupus implicarea armatei, a jandarmilor și a pompierilor pentru amenajarea sa. Ulterior, dezvoltarea serviciului s-a realizat prin participarea la cursuri intensive de pregătire și instruire a tuturor medicilor și asistenților urgentiști din diferite regiuni ale țării care s-au prezentat la centrul din Târgu Mureș.
În total, peste 300 de persoane au fost instruite pentru a interveni în sprijinirea pacienților aflați în stare critică. Ultima etapă decisivă pentru existența SMURD a fost promulgarea Legii 121 a Corpului Pompierilor Militari, prin care se specifică faptul că pompierii militari au printre atribuții și acordarea asistenței medicale de urgență și descarcerarea. Noul sistem de preluare, evaluare și rezolvare al urgențelor intră astfel în legalitate în octombrie 1996, după o perioadă de șase ani în care a funcționat în stadiu de experiment. După alți 10 ani, serviciul este extins la nivel național. În prezent, în țară sînt șase baze de salvare aeromedicale (HEMS) în București, Târgu Mureș, Iași, Arad, Craiova și Constanța. În cei 24 de ani de existență, două elicoptere SMURD s-au prăbușit. Primul accident a avut loc în martie 2003, atunci cînd un elicopter de tip Alouette YAR 316 B aparținînd SMURD Tg. Mureș s-a prăbușit în județul Cluj. Niciunul dintre cei patru pasageri nu a mai putut fi salvat. Al doilea accident s-a produs pe 9 ianuarie 2006, cînd un elicopter Eurocopter 135 P2 al SMURD Iași s-a prăbușit în timpul unui zbor de încălzire în apropierea aeroportului ieșean. Toți cei patru pasageri, dr. Liliana Puiu, asistenta Mioara Hăuță, pilotul Valentin Stănescu și copilotul Augustin Toma, au decedat pe loc. După cinci ani de investigații, procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Militar Iași au stabilit că motivul prăbușirii a fost „dezorientarea spațială a piloților, într-un spațiu fără repere”. Șapte ani mai tîrziu, un avion SMURD de tip BN2, care avea la bord o echipă medicală ce se îndrepta spre Oradea pentru prelevarea organelor unui pacient aflat în moarte cerebrală, a aterizat forțat în Munții Apuseni. În urma accidentului, pilotul Adrian Iovan și studenta-voluntar Aura Ion și-au pierdut viața.
SMURD la Iași
SMURD Iași a împlinit anul acesta nouă ani de existență. Serviciul s-a născut pe 2 mai 2005 și a fost „botezat” în septembrie 2007, atunci cînd au fost inaugurate echipajele de prim-ajutor. La început, SMURD Iași a funcționat cu o mașină de terapie intensivă împrumutată de la Spitalul CFR și cu un elicopter privat. Ulterior serviciul a fost dotat cu patru ambulanțe pentru echipajele din Hârlău, Șipote, Răducăneni și Târgu Frumos și cu două ambulanțe pentru intervențiile din municipiu. În prezent, serviciul dispune de un elicopter care asigură transferul pacienților critici din spitalele mai mici în cele din Iași. În toamnă, la Iași va ajunge și cel de-al doilea elicopter care va interveni pe teritoriul Republicii Moldova și a șase județe de graniță, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea și Brăila. În 2013, SMURD Iași a realizat peste 8000 de intervenții terestre și 332 de intervenții aeriene.
Adaugă un comentariu