Salvarea roșie împlinește 24 de ani

Sursa foto: Voicu Tamas, Romanian Spotters (Planespotters.net)

Potrivit studiului Confido, lansat luna trecută de Institutul Aspen România, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este instituția care se bucură de cel mai mare grad de încredere din partea românilor. Cu un procent de 83% din totalul de 100%, SMURD conduce detașat în top, fiind urmat de către spitalele private și de serviciul de ambulanță. Ideea realizării unui sistem de gestionare al urgențelor aparține doctorului român de origine palestiniană Raed Arafat, în prezent secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), respectiv coordonatorul Departamentului de Intervenții în Situații de Urgență din interiorul MAI. Potrivit Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006, SMURD este un serviciu public integrat fără personalitate juridică, care funcționează în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). La SMURD lucrează personal medical angajat al spitalelor pentru echipajele de terapie intensivă mobilă și salvare aeriană, pompieri angajați ai IGSU din cadrul MAI și piloți angajați ai Unității Speciale de Aviație din cadrul aceluiași minister.

Povestea SMURD a început în septembrie 1990, sub numele de SMUR (Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare), atunci dr. Raed Ara­fat a pus pe picioare la Târgu Mu­reș un sistem de urgență ce func­țio­nează și în alte țări, precum Ger­mania, Franța, Finlanda, Luxem­bourg, SUA, Canada sau Japonia. Acesta presupunea deplasarea unui echipaj medical, coordonat de că­tre un medic pregătit în domeniul anesteziei și terapiei intensive, aco­lo unde se afla un pacient în stare critică, în vederea acordării acestuia primului ajutor. Sistemul funcționa în totalitate cu personal voluntar, studenți ai Facultății de Medicină de la Universitatea de Medicină și Farmacie de la Tg. Mureș și vo­lun­tari ai Crucii Roșii. La început, se spune că medicul Raed Arafat se deplasa cu automobilul propriu la intervenții, un Opel Kadett, iar pa­cienții erau transportați de o au­to­sa­nitară a Serviciului de Ambu­lan­ță pentru că singura mașină care se afla în do-­tarea serviciului nu pu­tea transfera bolnavii.

Abia anul urmă­tor, în urma u­nei donații din Ger­ma­nia, SMUR a primit prima am­bu­lanță de reani­ma­re, cu care reu­șea nu doar să re­susciteze pacien­tul, ci să-l și trans­porte în secția de primiri ur­gențe a spitalului. Tot în 1991, serviciul a început să colaboreze cu Grupul de Pompieri Mi­li­tari Mureș, in­sti­tu­ție care a asi­gu­rat conducători auto pentru am­bu­lan­ța SMUR, dar și pregătire spe­cia­lizată pentru personalul medi­cal. Astfel, siste­mul de urgență de la Târgu Mureș se aliniază modelelor europene în care pompierii sînt implicați în a­cordarea asis­ten­ței medicale și prac­tic din acest mo­ment serviciul se află, pe de o par­te, sub coordo­narea Clinicii de Anestezie Te­ra­pie Intensivă și, pe de altă parte, sub coordonarea Gru­pului de Pom­pieri Militari.

„Serviciu de urgență” cu sprijin englezesc

Activitatea SMUR în 1992 este marcată de colaborarea cu servicii­le similare din Marea Britanie și Nor­vegia. Primul dintre ele, acor­dă pre­gătire pompierilor în noi domenii de intervenție, cum ar fi descar­ce­ra­rea și preluarea victimelor din ac­cidente chimice, iar Crucea Roșie Norvegiană din localitatea Sauda a dotat serviciul român cu ambu­lan­țe și echipament medical. După pre­gătirea voluntarilor de către ins­truc­tori germani, olandezi și ame­ri­cani, Ministerul Sănătății a de­cla­rat sistemul din Târgu Mureș, prin Ordinul nr. 1094 din 5 noiembrie, Centru Pilot Național. Noul statul a împiedicat dispariția SMUR în anii 1993-1997, perioada în care ser­viciul s-a confruntat cu contes­ta­ții care ar fi putut duce la oprirea ac­ti­vității sale.

Dar, odată cu des­chi­derea ca­m­e­rei de reanimare de la Spitalul Clinic Județean Târgu Mu­reș care avea rolul de a continua același tip de îngrijire medicală pe care o acordau voluntarii SMUR, servi­ciul începe să se „așeze”. Ast­fel, dacă pînă atunci SMUR acorda îngrijiri doar în fază prespi­ta­li­ceas­că, cu ajutorul Serviciului de Urgență a Spitalului Regal din Edinburgh, activitatea acestuia s-a extins și în spital. Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al serviciului, această dezvoltare a redus mortalitatea din spi­tal cu aproximativ 50%. În plus, modelul propus de SMUR, care de­vine din 1993 SMURD, este ex­tins și în alte orașe, Oradea și Sibiul fiind primele stații care au adoptat modelul de la Târgu Mureș. Cen­trul pilot al serviciului a fost și locul în care s-a construit primul depart­a­ment de urgență, după modelul american și cel britanic. „Serviciul de Urgență” a fost realizat cu spri­jin englezesc și a presupus impli­ca­rea armatei, a jandarmilor și a pom­pierilor pentru amenajarea sa. Ul­te­rior, dezvoltarea serviciului s-a rea­lizat prin participarea la cursuri in­tensive de pregătire și instruire a tu­turor medicilor și asistenților ur­ge­ntiști din diferite regiuni ale țării care s-au prezentat la centrul din Târgu Mureș.

În total, peste 300 de persoane au fost instruite pentru a interveni în sprijinirea pacienților aflați în stare critică. Ultima etapă decisivă pentru existența SMURD a fost promulgarea Legii 121 a Corpului Pompierilor Militari, prin care se specifică faptul că pompie­rii militari au printre atribuții și acor­darea asistenței medicale de ur­gen­ță și descarcerarea. Noul sistem de preluare, evaluare și rezolvare al urgențelor intră astfel în legali­ta­te în octombrie 1996, după o pe­ri­oa­dă de șase ani în care a func­țio­nat în stadiu de experiment. După alți 10 ani, serviciul este extins la ni­vel național. În prezent, în țară sînt șase baze de salvare aeromedicale (HEMS) în București, Târgu Mu­reș, Iași, Arad, Craiova și Cons­tan­ța. În cei 24 de ani de existență, do­uă elicoptere SMURD s-au prăbu­șit. Primul accident a avut loc în martie 2003, atunci cînd un elicop­ter de tip Alouette YAR 316 B apar­ținînd SMURD Tg. Mureș s-a pră­bu­șit în județul Cluj. Niciunul dintre cei patru pasageri nu a mai pu­tut fi salvat. Al doilea accident s-a produs pe 9 ianuarie 2006, cînd un elicopter Eurocopter 135 P2 al SMURD Iași s-a prăbușit în timpul unui zbor de încălzire în apropie­rea aeroportului ieșean. Toți cei patru pasageri, dr. Liliana Puiu, asistenta Mioara Hăuță, pilotul Valentin Stă­nes­cu și copilotul Augustin Toma, au decedat pe loc. După cinci ani de investigații, procurorii Parche­tu­lui de pe lîngă Tribunalul Militar Iași au stabilit că motivul pr­ăb­uș­i­rii a fost „dezorientarea spațială a piloților, într-un spațiu fără re­pe­re”. Șapte ani mai tîrziu, un avion SMURD de tip BN2, care avea la bord o echipă medicală ce se în­drep­ta spre Oradea pentru prelevarea organelor unui pacient aflat în moarte cerebrală, a aterizat for­țat în Munții Apuseni. În urma acci­dentului, pilotul Adrian Iovan și studenta-voluntar Aura Ion și-au pierdut viața.

SMURD la Iași

SMURD Iași a împlinit anul acesta nouă ani de existență. Serviciul s-a născut pe 2 mai 2005 și a fost „botezat” în septembrie 2007, atunci cînd au fost inaugurate echipajele de prim-ajutor. La început, SMURD Iași a func­țio­nat cu o mașină de terapie in­ten­sivă împrumutată de la Spitalul CFR și cu un elicopter privat. Ul­te­rior serviciul a fost dotat cu pa­tru ambulanțe pentru echipajele din Hârlău, Șipote, Răducăneni și Târgu Frumos și cu două am­bu­lanțe pentru intervențiile din municipiu. În prezent, serviciul dispune de un elicopter care asi­gu­ră transferul pacienților critici din spitalele mai mici în cele din Iași. În toamnă, la Iași va ajunge și cel de-al doilea elicopter care va interveni pe teritoriul Repu­bli­cii Moldova și a șase județe de graniță, Botoșani, Iași, Vaslui, Ga­lați, Tulcea și Brăila. În 2013, SMURD Iași a realizat peste 8000 de intervenții terestre și 332 de intervenții aeriene.