Nokia, pe cale de dispariție
Lumea pe jar 3 noiembrie 2014 Niciun comentariu la Nokia, pe cale de dispariție 41Microsoft a acaparat cu totul Nokia și pe trei noiembrie, după ce a fost făcută tranzacția, a fost anunțat și faptul că logo-ul va dispărea de pe telefoanele Lumia. După ce s-a înecat de mai multe ori în încercarea de a se va salva, compania finlandeză a pierdut, a fost înghițită de valurile inovație și s-a lăsat dusă la fund de o piatră sculptată în forma unui măr mușcat. De acum nu vom mai avea telefoane de niciun fel produse de fostul lider mondial în domeniul telecomunicațiilor și Nokia va fi Microsoft. Singura șansă de a mai revedea simbolul Nokia este ori să facem rost de un telefon vechi, ori să căutăm pe Google poze cu el.
Cînd firma a anunțat că va colabora cu Microsoft, pe 11 februarie 2011, a sperat că acest parteneriat o va aduce din nou pe locul în topul celor mai vîndute telefoane inteligente, la nivel global. O mișcare de reinventare care trebuia făcută, dar nu cu Microsoft pentru că sistemul de operare care urma să ruleze pe Windows Phone era și el la început de drum. Spre deosebire de Android care avea mii de aplicații în orice domeniu, sistemul de operare de pe noul Nokia nu era atît e bogat, iar aplicațiile care puteau fi folosite pe el nu erau nici numeroase, nici cu foarte multe feed-beak-uri bune.
„We are making history”
În sud-vestul Finlandei în anul 1865 inginerul miner Fredrik Idestam a construit o moară de cherestea, iar în 1871 a construit-o și pe a doua, pe malul rîului Nokiavirta. Ăsta a fost începutul, însă imperiul a fost finalizat atunci cînd lui Fredrik Idestam i s-au alăturat producătorul de cizme de cauciuc, Rubber Works și Finnish Cable Works, firmă care producea telefoane și cabluri de telefon. Nokia Corporation a devenit specializată în producția de cauciuc, cabluri, elecronice, dar și surse de energie. În ceea ce privește numele companiei se spune că poartă denumirea unui animal micuț de pradă cu blană negră care trăia pe malurile rîului Nokianvirta. Animăluțul mai poate fi văzut pe blazonul satului omonim, sat care timp de 700 de ani a făcut comerț cu blană cu Rusia.
În 1982, după ce Nokia a introdus în Europa prima rețea de telefonie digitală, s-a lansat și primul telefon, care nu era unul digital, ci unul de mașină. Această invenție a fost oficializată de prim-ministrul Finlandei de atunci, Harri Holkeri, iar producătorii și-au dorit să facă un dispozitiv care să fie ușor de folosit și care să fie mai ales portabil. În 1987 apare și telefonul mobil numit de cei de la Nokia, „Mobira Cityman”, care după ce a apărut o fotografie cu Mihail Gorbaciov, fostul lider sovietic, făcută cu acest telefon, a fost denumit „Gorba”. Comunicațiile mobile adoptau atunci standardul GSM (Global System for Mobile Comunication) în Europa, rețea construită de Telenokia și Siemens pentru operatorul finlandez Radiolinja. Astfel a apărut alt telefon Nokia, primul mobil care să funcționeze pe această rețea, lansat în 1992. Timp de doi ani telefonul Nokia 1011, care avea antenă și display monocrom LCD și care costa 1.278 de euro, a dominat piața europeană.
Primul telefon care a venit la pachet cu tonul de apel Nokia Tune a fost modelul 2100 care a fost lansat în 1994. Melodia Grand Valse Brillante ce îi aparține lui Fréderic Chopin a fost lucrată de Francisco Tarrega, un chitarist şi compozitor din Spania, și a devenit una dintre mărcile companiei. Acest model a fost vîndut în milioane de unitați mai ales că era și primul telefon cu care se putea trimite mesaje scrise. Tonurile pentru mesaje au la bază codul Morse. De exemplu, tonul „Special” este codul Morse pentru „SMS”, tonul „Ascending” înseamnă „Connecting People”, sloganul Nokia, iar tonul „Standard” este „M”, adică mesaj.
Declinul
De la începutul anilor ’90 pînă în 2012 cînd a fost detronată de tot după mai mulți ani de declin de Samsung și Apple, Nokia a fost lider de piață în vînzările telefoanelor. Se zice că firma finlandeză a început să cadă în gol în 2007, cînd cei de Apple și-au lansat primul iPhone. La vremea aceea, Nokia N8 era un concurent aprig, dar faptul că încă păstra sistemul de operare Symbian OS și design-ul meniurilor care devenea din ce în ce mai neatractiv în comparație cu ceea ce avea rivalul său, l-a făcut să piardă teren. Cei de la Nokia nu au făcut în timp util un telefon care să concureze pe piață cu iPhone, așa că cei de la Apple au fost lăsați să cîștige și clienți și bani. Dacă Nokia avea în 2007, 50% din piața telefoanelor în vînzări, în 2009 înregistra primele pierderi, iar în 2010 numărul de telefoane vîndute scăzuse cu 7% și a avut un total de pierderi de 368 milioane de euro. Pînă în 2011 au ajuns la cea mai slabă cotă de cînd există statistici pe acest domeniu, de 25%.
Lansat în 1992, timp de doi ani telefonul Nokia 1011, care avea antenă și display monocrom LCD și care costa 1.278 de euro, a dominat piața europeană. Primul telefon care a venit la pachet cu tonul de apel Nokia Tune a fost modelul 2100 care a fost lansat în 1994.
Jorma Ollila, fostul CEO (Chief Executive Officer) al companiei între anii de glorie ai Nokia, 1992-2006, spune că problemele firmei au început în anii 1990 pentru că eșecurile concurenților i-au făcut să își asume mai puține riscuri, iar cînd cei învinși s-au ridicat din cenușă, au devenit prea puternici pentru a mai face ceva. „Poate Nokia s-a concentrat prea mult asupra tehnologiilor celulare. Poate Nokia ar fi trebuit să exploreze alte tehnologii wirelless… Dar înnoirea întregii strategii a unei corporații nu este ușoară atunci cînd ești lider de piață la nivel global”, a scris acesta în cartea sa în care a descris perioada cînd a fost CEO la Nokia.
Pe pămînt românesc
În 2010, Nokia deținea nouă fabrici situate în nouă țări diferite, Salo – Finlanda, Manaus – Brazilia, Cluj – România, Beijing și Dongguan – China, Komárom – Ungaria, Chennai – India, Reynosa – Mexic și Masan – Coreea de Sud. A dat de muncă la peste 35 de mii de oameni, care lucrau fie în cercetare și dezvoltare, fie în design, fie în birourile satelit din Helsinki, Finlanda și Calabasas și California în SUA.
În România, odată cu deschiderea fabricii de la Jucu, județul Cluj, 2.200 de oameni au avut un loc de muncă. Fabrica Nokia a fost construită după ce a fost închisă cea din Germania, unde au rămas fără loc de muncă 2.000 de oameni. Mutarea producției în România a fost făcută după același criteriu pentru care firma din Germania s-a închis, forța de muncă, aceasta în țara nostră a fost mai ieftină.
Construcția fabricii Nokia de la Cluj a ajuns undeva la 60 milioane de euro și se întindea pe o suprafața totală de 34.000 de metri pătrați. Deschiderea fabricii s-a făcut pe bucăți, prima linie de ansamblare fiind inaugurată pe 11 februarie 2008, iar deschiderea oficială a avut loc pe 24 septembrie în același an. Fabrica de la Cluj a funcționat timp de aproape patru ani. Aici erau produse telefoane ieftine, iar posibilitatea ca să se fabrice smartphone-uri era exclusă. firma era cunoscută în România și pentru Nokia Siemens Networks care furniza echipamente și servicii de rețea. A devenit cea mai mare companie de IT&C din țara noastră după ce cifra de afaceri a ajuns în 2008 la 455 de milioane de euro, iar în 2010 au cîstigat pînă la un miliard jumătate de euro. Odată cu închiderea producției de la Cluj și alte firme din Mexic, Ungaria și chiar țara-mamă Finlanda, aveau să fie închise sau mutate în Asia de Est.
Construcția fabricii Nokia de la Cluj a ajuns undeva la 60 milioane de euro și se întindea pe o suprafața totală de 34.000 de metri pătrați. Deschiderea fabricii s-a făcut pe bucăți, prima linie de ansamblare fiind inaugurată pe 11 februarie 2008, iar deschiderea oficială a avut loc pe 24 septembrie în același an. Fabrica de la Cluj a funcționat timp de aproape patru ani. Aici erau produse telefoane ieftine, iar posibilitatea ca să se fabrice smartphone-uri era exculsă.
„Cît competitorii noștri turnau benzină peste flăcările cotei noastre de piată, ce s-a întîmplat la Nokia? Am rămas în urmă, am ratat tendințe majore și am pierdut timp. Am crezut că luăm decizii bune, dar, uitîndu-ne în urmă, putem vedea că am rămas în urmă cu ani de zile. Producătorii chinezi care scot telefoane pe bandă rulantă, după cum spunea un angajat: cît noi facem un PowerPoint, ei scot un telefon nou”, spunea în februarie 2011 Stephen Elop atunci cînd a semnat acordul cu Microsoft. Aceasta alianță a fost luminița de la capătul tunelului care au crezut că o să ajute, dar a fost de fapt capcana ce a dus la fărămițare.
Ce a mai rămas din gigantul Nokia? Doar un producător de servicii de navigație, care se ocupă de hărți, dar care nu cuprinde serviciul de geolocaţie şi navigaţie HERE, foarte util în anchetele polițiștilor pentru că în timp real dă informații despre IP-ul calculatorului folosit la infracțiune, locul, data, ora. Un serviciu care găsește persoane mai eficient decît metoda de verificare a amprentelor, dezvoltat de Nokia, dar de care se va ocupa Microsoft. Doar o legendă a telefoanelor indestructibile, care erau testate chiar și într-un vulcan încins.
Adaugă un comentariu