Tinerii fug de catedrele universitare la care îmbătrînesc profesorii
Honoris fără Causa, Subiectele săptămînii 20 martie 2016 Niciun comentariu la Tinerii fug de catedrele universitare la care îmbătrînesc profesorii 96Universitățile ieșene păstrează în spatele zidurilor groase amintirea unor mari cercetători, ingineri, filologi, oameni de cultură care au îndrumat ani la rînd mințile rătăcite către băncile sălilor de curs. Îmbrăcînd haina modestiei, aceștia au înnobilat cariera de profesor și au încercat să o țină în viață, lăsînd-o moștenire celor care au avut curajul să le pășească pe urme. Însă interesul și numărul profesorilor dispuși să intre în sistem devine din ce în ce mai mic, odată cu trecerea anilor, la toate universitățile din Iași, iar diferența dintre generațiile din fața și din spatele catedrei se adîncește. Fie că și-au găsit altă vocație, fie că salariul unui asistent universitar nu este prea atrăgător, numărul cadrelor didactice cu vîrsta sub 35 de ani din universități scade de la an la an, iar moștenirea primită se subțiază pe an ce trece.
În ultimii ani, statisticile arată o descreștere a numărului cadrelor didactice cu vîrsta sub 35 de ani din universitățile ieșene, iar problema este una care se resimte și la nivel național. Astăzi, numărul acestora reprezintă mai puțin de un sfert din cifra totală a cadrelor didactice ale instituțiilor de învățămînt superior. Astfel, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), din 754 de posturi didactice doar 88 sînt ocupate de tineri cu vîrsta mai mică sau egală cu 35 de ani. O prezență mai mare a cadrelor didactice tinere o regăsim la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI), unde, dintre cei 750 de profesori universitari, 116 intră la grupa de vîrstă menționată. Situația este asemănătoare și la Universitatea de Medicină „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), avînd un număr de 145 de profesori tineri din cifra totală de 837.
Cei mai mulți tineri predau la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași (UAGE), unde există peste o sută de profesori sub 35 de ani, conform reprezentanților instituției de învățămînt superior, din totalul de 180. Cei mai puțini, raportat însă și la numărul total de cadre didactice, se înregistrează la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV), unde sînt 30 profesori tineri din 170. „Numărul de cadre didactice tinere a fluctuat în ultimii ani, putîndu-se observa un trend descendent, trend care se regăsește inclusiv la numărul total de posturi didactice – lucru explicabil prin modificarea normării, dar și situația finanțării învățămîntului și a bugetului universității”, a precizat un reprezentant al UAIC.
Nimeni nu mai vrea la catedră
În ceea ce privește interesul tinerilor pentru această profesie, puțini dintre ei se mai orientează către cariera de profesor care presupune un parcurs îndelungat pînă la atingerea unor performanțe academice, dar și financiare. De exemplu, la Facultatea de Mecanică a UTI, peste 80% dintre studenți se îndreaptă către o carieră de inginer, veniturile obținute fiind mult mai mari decît ale unui asistent universitar. „Ca profesor, cel puțin la început, salariul nu acoperă toate nevoile unui tînăr. Cînd studenții noștri absolvă Facultatea de Mecanică, firmele deja au un interes deosebit pentru a-i angaja, iar salariile sînt altele acolo”, a declarat prof. univ. dr. Cezar Oprișan, decanul Facultății de Mecanică de la UTI.
Astfel, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), din 754 de posturi didactice doar 88 sînt ocupate de tineri cu vîrsta mai mică sau egală cu 35 de ani. O prezență mai mare a cadrelor didactice tinere o regăsim la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIAȘI), unde, dintre cei 750 de profesori universitari, 116 intră la grupa de vîrstă menționată. Situația este asemănătoare și la Universitatea de Medicină „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), avînd un număr de 145 de profesori tineri din cifra totală de 837.
Pentru cei care mai aspiră către cariera de profesor universitar, gestionarea timpului este o calitate importantă, mai ales în cazul în care activitatea profesională nu se rezumă doar la cea de la catedră. Majoritatea cadrelor didactice reușesc să se împartă între sălile de curs și munca de cercetare, de medic, inginer sau artist pe care o au în afara orelor de curs. „Nu este o cotă a entuziasmului foarte ridicată la tineri în ceea ce privește dorința lor de a deveni cadre didactice, pentru că la Medicină există această particularitate – au și activitate profesională foarte importantă și intensă și atunci cel care îmbrățișează cariera didactică trebuie să aibă o disponibilitate foarte mare, să își gestioneze foarte bine timpul, capacitatea fizică, și pregătirea pentru a face față și la partea didactică, profesională care îi este obligatorie să acceadă la funcțiile următoare”, a explicat prof. univ. dr. Doina Azoicăi, prorector ce coordonează activitatea de strategie instituţională la UMF.
În ciuda faptului că ultimii ani au înregistrat o descreștere în ceea ce privește numărul cadrelor didactice care au sub 35 de ani, prof. univ. dr. Doina Azoicăi înclină să creadă că acest număr va cunoaște o creștere în viitorul apropiat. „În ultimii ani, profesorii conferențiari au fost promovați la vîrste tinere – sigur, nu sub 35 de ani, pentru că nici nu se poate sub 35 de ani, ci la 40-45 de ani, și acest lucru este de remarcat – faptul că tinerii sînt încurajați să acceadă la posturi didactice mai mari”, a declarat prof. univ. dr. Doina Azoicăi.
Un exemplu în acest sens se remarcă la Universitatea de Arte, unde s-a constatat în ultimii ani o tendință a absolvenților de a îmbrățișa cariera de profesor. „O mare parte din absolvenții cursurilor de arte sînt interesați de cariera didactică, astfel încît nu există post didactic de nivel începător sau mediu care să nu înregistreze candidați”, a spus conf. univ. dr. Florin Grigoraș, prorector responsabil cu relaţii internaţionale, imaginea universităţii şi probleme studenţeşti la UAGE.
Eficiența comunicării
Cînd vine vorba de performanțele în relația cu studenții, aceștia din urmă pun accentul pe eficiența comunicării profesorului, pe capacitatea acestuia de a transmite cît mai clar informațiile. Deși părerile tinerilor sînt împărțite, mai multe voci spun că se înțeleg mai bine cu profesorii care sînt mai apropiați de vîrstă cu ei. „Din punctul meu de vedere, unii profesori în vîrstă nu reușesc să comunice cu studenții la un nivel optim actului didactic, în sensul că, din dorința de a fi respectați, încearcă să le insufle acestora frica, în loc să încerce să construiască împreună cu ei o relație bazată pe întrebări de orice fel și comunicare prin orice mijloace – de la telefon și sms-uri, pînă la pagina de Facebook”, a menționat Alexandra Ciubotariu, studentă în anul al III-lea la Facultatea de Medicină Generală din UMF Iași. Un alt motiv pentru care studenții tind să aprecieze cadrele didactice mai tinere este deschiderea pe care o au acestea. „La noi, la UMF, este o mare problemă – foarte puțini dintre profesorii în vîrstă acceptă să le pui întrebări și să cauți și alte surse de informare în afară de cărțile scrise de dumnealor. Orice întrebare adresată de student la vreun curs este privită de ei mai mult ca o sfidare decît ca o dorință de cunoaștere”, a adăugat Alexandra Ciubotaru.
Alții consideră că experiența acumulată prin practică și prin ani de pregătire este un atu puternic care vine în sprijinul unei exprimări eficiente și că vîrstă mai apropiată de cea a studenților nu este un criteriu obligatoriu pentru a putea comunica mai ușor. „Consider că tinerii ar trebui să lucreze întîi în producție, apoi să intre în sistemul de învățămînt. Am avut ore pînă acum atît cu profesori tineri, cît și cu cei mai în vîrstă, iar modul de a transmite informația este foarte bine pus la punct în cazul celor din urmă”, a precizat Diana Creangă, studentă în anul al III-lea la Facultatea de Agricultură, USAMV.
Nici profesorii care se încadrează în această categorie de vîrstă, de sub 35 de ani, nu văd în tinerețe unul dintre atuurile lor. Conf. univ. dr. Bogdan Crețu, cadru didactic la Facultatea de Litere și director al Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, crede că ar trebui să se mizeze pe maturitate, pe capacitatea de acumulare a unor abilități pe care un profesor le poate dobîndi numai în urma unei experiențe îndelungate. „Nu cred în criteriul vîrstei! Tinerețea este o calitate nemeritată, care mai degrabă te expune la tot felul de gafe decît să îți asigure succesul. Este etapa acumulărilor, nu a demonstrațiilor de forță. Cazurile rare ale performanței precoce trebuie luate ca excepții”, a spus acesta.
Importanța experienței profesionale o regăsim în toate universitățile, mai ales în cazurile în care profesorii care au atins vîrsta de pensionare continuă să predea, acest lucru realizîndu-se în regim de plată cu ora. „Sînt anumite domenii, anumite discipline, unde este nevoie și de aportul celor care au ieșit la pensie, iar unii dintre ei sînt menținuți chiar ca titulari după împlinirea vîrstei de pensionare, legea permițînd lucrul acesta. Școala are nevoie, în esență, de valori. Și de tineri, dar și de persoane care au atins anumite praguri ale performanței, iar universitatea nu se poate dispensa imediat de cei care au atins astfel de niveluri ridicate de competență”, a explicat prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin, prorector al TUIAȘI.
„Nu cred în criteriul vîrstei! Tinerețea este o calitate nemeritată, care mai degrabă te expune la tot felul de gafe decît să îți asigure succesul. Este etapa acumulărilor, nu a demonstrațiilor de forță. Cazurile rare ale performanței precoce trebuie luate ca excepții”, a spus conf. univ. dr. Bogdan Crețu.
Conf. univ. dr. Octavian Jighirgiu consideră, la rîndul său, că diferența mai mică de vîrstă între studenți și îndrumătorii acestora permite o apropiere profesională mai mare, manifestată prin curajul de exprimare, de manifestare. Însă, argumentează acesta, cele două categorii de vîrstă tind să se completeze, contribuind, fiecare, la formarea studenților. „Nu cred că se poate face învățămînt de calitate cu o singură categorie de vîrstă, respectiv oameni tineri și foarte tineri sub 35 de ani. E nevoie și de a doua categorie, e nevoie de maeștri. Educația are nevoie de maeștri, nu poți lucra fără repere, fără modele”, a spus conf. univ. dr. Octavian Jighirgiu, regizor și șef de departament la UAGE.
***
Chiar dacă numărul cadrelor didactice sub 35 de ani din mediul universitar ieșean este scăzut, unii profesori nu trasează nicio linie între cele două categorii de vîrstă, făcînd totul, mai degrabă o chestiune care ține de etatea sufletului. „Atunci cînd voi simți că nu mai sînt un profesor viu, profund implicat în ceea ce face, atunci cînd voi simți că rutina va lua locul bucuriei de a mă afla în fața tinerilor, mă voi retrage în cercetare. Promit! Altfel spus: atunci cînd voi ști că îmbătrînesc, voi face un pas înapoi! Dar, atenție: bătrînețea la care mă refer nu are decît vagi legături cu vîrsta! Sînt oameni bătrîni la 30 de ani și tineri la peste 80… Sînt studenți mai bătrîni decît profesorii lor. Vocația, atunci cînd o ai, te ține tînăr! Cînd nu o descoperi, celula nervoasă se tocește mult mai repede”, a conchis conf. univ. dr. Bogdan Crețu.
de Ancuța CIOCOIU
de Aryna CREANGĂ
Adaugă un comentariu