Cursurile în engleză, mai străine în universități decît studenții Erasmus

În timp ce colegii de acasă au cursuri în fiecare zi, cîte două sau 12 ore, unii studenți străini care au venit la studii în Iași au de predat cîteva proiecte și de susținut un examen pentru a promova. Ei nu vin la cursuri, seminarii și laboratoare deoarece acestea sînt predate în limba română, limbă pe care nu o cunosc și pe care fie că o studiază sau nu în primul semestru, în cadrul unor cursuri oferite de universitatea gazdă, nu reușesc să o învețe la timp. Aceștia aleg să călătorească sau să petreacă și vin în România pentru a se bucura de vacanță și pentru a economisi din banii pe care programul Erasmus îl oferă pentru mobilitățile lor.

Fiindcă nu cunosc limba ro­mâ­nă, studenții veniți în țară prin pro­gramele de mobilitate Eras­mus, E­­ras­mus+ sau Erasmus Mundus „stu­­diază” un semestru sau două într-o limbă necunoscută. Doar stu­­denții u­nor facultăți din U­ni­ver­­si­tatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Universitatea Teh­nică „Gheor­ghe Asachi” din Iași (TUIAȘI) pot beneficia de cursuri predate în limba engleză. Acestora li se alătură și o grupă din cadrul Fa­cultății de Medicină Ve­te­rinară de la Universitatea de Şti­in­ţe A­gri­co­le şi Medicină Ve­te­ri­na­ră (USAMV) și studenții străini care vin să stu­di­eze la Universitate de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF), pe locurile cu pre­da­re în limba engleză, cu taxa în va­lută. Singura limbă străină în ca­re aceștia mai pot studia este cea franceză, însă cursurile de aici sînt cele dedicate studenților francofoni de la UMF sau cele puse la dis­po­zi­ția stu­den­ți­lor români de Fa­cul­ta­tea de Ge­ogra­fie a UAIC.

Studenții veniți la Iași din di­fe­ri­te țări ale Uniunii Europene sau cei de origine non-europeană, din In­do­nezia, Nepal, China, Pakistan, Tur­cia, Azerbaidjan, Kîrghistan sau Kazahstan, pot opta pentru spe­cia­li­zările de la 11 facultăți din cadrul TUIAȘI, însă, cu toate acestea, „cur­surile sînt cu predare în limba ro­mână, iar studenților li se predau nu­mai noțiuni de bază. Cei care doresc, pot opta pentru studierea u­nui curs de limbă străină, însă studenții care cunosc deja limba engleză nu îl mai frecventează”, a de­clarat Ana-Maria Șoican de la Biroul de Relații Internaționale și I­magine Universitară, TUIAȘI.

„Cur­surile sînt cu predare în limba ro­mână, iar studenților li se predau nu­mai noțiuni de bază. Cei care doresc, pot opta pentru studierea u­nui curs de limbă străină, însă studenții care cunosc deja limba engleză nu îl mai frecventează”, a de­clarat Ana-Maria Șoican de la Biroul de Relații Internaționale și I­magine Universitară, TUIAȘI.

Studenții Erasmus se pot, de a­se­menea, înscrie la specializările pre­date în limba engleză urmate și de tinerii români. Astfel, Anasta­sya Martina Masria Limbong, stu­den­tă în anul al III-lea, domeniul In­gi­ne­rie Civilă, venită din Indonezia, și Se­rish Abdul Karim, studentă la De­par­tamentul Ingineria şi Ma­na­ge­men­tul Mediului, originară din Pa­­kistan, studiază în limba engleză. „Cur­surile mele sînt în limba en­gle­ză, dar colegii mei sînt toți români. Astfel aceștia uneori le cer profesorilor să le explice lucrurile mai pe înțelesul lor, în română, pentru că nu înțeleg limba atît de bine”, a pre­­cizat aceasta.

Frecvența scăzută la cursuri

În cadrul Universității de Arte „George Enescu” Iași (UAGE) to­a­te cursurile sînt predate în limba ro­mâ­nă. „Cursurile pe care aceștia le frec­ventează sînt în lim­ba română, dar pot discuta indivi­dual cu profesorii în limba en­gle­ză, da­că doresc”, a declarat ing. Fe­licia Ba­lan, secretar la Biroul de la Re­la­ții Internaționale de la UAGE. A­ceas­ta a mai adăugat că evaluarea finală a studenților străini înscriși la Arte se face pe baza proiectelor plastice la Fa­cultatea de Arte Vizuale și De­sign, iar cei care de la Facultatea de In­ter­pretare, Compoziție și Studii Mu­zi­cale Teoretice trebuie să fie pre­zenți la ore și să facă recitaluri.

La UAIC, majoritatea cursu­ri­lor sînt în limba engleză, iar în cadrul Fa­cultății de Geografie profesorii pre­dau și în limbă franceză. „Cei de la Facultatea de Economie și Ad­mi­nistrarea Afacerilor (FEEA) au că­zut de comun acord cu profesorul care le-a pus la dispoziție niște tutoria­le în limba engleză. Astfel, ei discută di­rect cu profesorii respectivi și sta­bilesc împreună modalitatea de e­va­luare”, a afirmat Cerasela Flo­ren­tina Jufă, de la Departamentul Re­la­ții Internaționale, Programul E­RAS­MUS+, stagii studențești de studiu outgoing și incoming. De asemenea, în cadrul FEEA și a Facultății de Li­tere există cîte o specializare de ma­s­ter în limba engleză care se a­dre­sea­ză în mod special studenților stră­ini.

Asociația studenților Erasmus din Iași se numește „Erasmus Student Network”.

Cu toate acestea, cei de la Fa­cul­tatea de Biologie și Facultatea de Psihologie şi Ştiinte ale Educaţiei nu dispun de cursuri predate într-o limbă internațională oficială, cum ar fi limba engleză sau franceză, ci doar de lecții în limba română. A­st­fel, studenții veniți prin mobili­­ta­tea Erasmus+ nu frecventează cursu­ri­le, dar discută cu profesorii care îi îndeamnă să realizeze niște pro­iec­te la sfîrșitul mobilității de stu­diu. „În semestrul trecut am avut de pre­zen­tat cinci proiecte redactate în lim­ba engleză și am susținut un singur examen. Nu sînt obligată să merg la facultate deoarece nu cunosc lim­ba în care se predă, iar profesorii sînt înțelegători”, a declarat o studentă venită cu programul Erasmus la Facultatea de Psihiologie și Științe ale Educației. Aceasta a aflat că va studia în limba română cînd a ajuns la universitate, în timp ce o altă stu­den­tă, de asemenea, originară din Spa­nia, Sandra Viz Lasheras știa limba de predare din cadrul Fa­cul­tă­ții de Biologie, dar totuși a ales ca des­tinație de studiu România de­oa­rece era atrasă de cultura și modul de viață român.

„Cînd a tre­buit să aleg țara pentru care vreau să aplic, am ales România, crezînd că este Roma, în Italia. A­bia cînd am primit biletul de avion am rea­lizat diferența. M-am bucurat, to­tuși, cînd am văzut că traiul aici este atît de ieftin și pot economisi consi­derabil din bursa mea de 1.000 pe lu­nă”, a precizat Anastasya Martina Ma­sria Limbong.

Cei mai mulți „boboci” Erasmus+, la ”Cuza”

Cei mai mulți studenți veniți prin intermediul mobilității E­ras­mus+ sînt la UAIC, care numără cir­ca 135 de tineri. Majoritatea sînt ve­niți din Europa, mai exact din Fran­ța, Spania, Italia și Germania, dar sînt și tineri care au venit din A­sia, din Turcia, Kîrghistan și Ka­zah­stan. De asemenea, în semestrul al doilea UAIC are și 21 de stu­denți originari din Republica Moldova care au venit prin programul Eras­mus+. Majoritatea tinerilor stu­di­a­ză în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, Fa­cul­tă­ții de Biologie, Facultății de Litere, Fa­cultății de Informatică, Facultății de Psihologie şi Ştiinte ale Educaţiei și Facultății de Istorie.
Numărul studenților străini din cadrul UMF anul acesta este în scă­dere comparativ cu cel din anul u­ni­versitar 2014-2015, cînd aceștia au fost 42. „În anul 2015-2016 sînt 27 de studenți Erasmus incoming pre­pon­­­derent din Italia, Spania și Fran­ța. Motivul numărului mai mic de studenți se explică prin faptul că e­x­istă un cuantum fix pe lună, pentru Romania între 150-270 euro pe lună, deci o sumă foarte mică ra­por­tată la totalitatea prețurilor care se găsesc aici”, a declarat Mihaela Va­­cariu Sirotta, secretară la Relații in­ternaționale și programe comuni­ta­re la UMF Iași.

La Universitatea de Ştiinţe A­gri­cole şi Medicină Veterinară, Iaşi (USAMV) au venit anul acesta 26 de studenți, dintre care cinci au optat pentru studii timp de un an, doi și-au prelungit mobilitatea pentru al doilea semestru, iar alții doi fac un program de practică.

Banii studenților străini

Bursa de care beneficiază stu­den­ții Erasmus este diferită în fun­cț­ie de țara lor de origine. Astfel, cei veniți din Turcia, Portugalia, Italia și Spania primesc cîte 300-350 de e­u­ro pe lună, iar colegii lor din Franța și Ger­mania au o bursă substanțial mai mică. Burse mari de studiu le sînt alocate, însă, studenților ve­niți cu Erasmus din Republica Mol­do­va. Aceștia primesc, dacă studiază cur­suri de licență, 750 de euro, iar da­că sînt la master, 1.000 de euro, în fi­e­care lună. Sume mari de bani le sînt alocate și studenților veniți în Ro­mâ­nia cu programul Erasmus Mun­dus din Asia. Chiar dacă, de cele mai multe ori, România este o des­ti­na­ție aleasă la întîmplare, aceștia des­co­pe­ră, cînd ajung la fața locului că se pot bucura și de avantaje. „Cînd a tre­buit să aleg țara pentru care vreau să aplic, am ales România, crezînd că este Roma, în Italia. A­bia cînd am primit biletul de avion am rea­lizat diferența. M-am bucurat, to­tuși, cînd am văzut că traiul aici este atît de ieftin și pot economisi consi­derabil din bursa mea de 1.000 pe lu­nă”, a precizat Anastasya Martina Ma­sria Limbong.

De banii rămași în urma cheltu­ielilor lunare se bucură și studenții care organizează, aproape lunar, ex­cursii în orașele din România. „Am citit «Dracula» lui Bram Stoker și am ajuns aici fascinat de ceea ce speram să găsesc. După ce-am vizitat cas­telul am văzut că nu-i mare lu­c­ru, așa că am decis să merg să le văd pe toate și am călătorit prin orașe­le mari de-aici”, a menționat Manoj Pra­dnan, student în anul al III-lea la Facultatea de Inginerie Civilă, TUIASI, venit din Bhutan.
În ciuda banilor pe care-i pri­mesc, studenții Erasmus au o sin­gu­ră nemulțumire – aceea că, deși au realizat că românii sînt prietenoși, nu reușesc să socializeze cu ei. La facultăți, cursurile în limba en­gle­ză sînt puține, iar în cămine, în majo­ri­tatea cazurilor, sînt cazați separat și nu reușesc să interacționeze decît între ei.

de Elena Guțanu-Cojocaru
de Diana Găină
de Doina Sîrbu