Scutul de la Deveselu și enervările Rusiei

Inaugurarea scutului antira­che­tă de la Deveselu a provocat reacții dure la Moscova. Ceea ce era fi­res­c­, în logica noilor relații dintre Rusia și Occident.

În 12 mai 2016 a fost inau­gurat scutul antirachetă de la Deveselu, de­venit operațional în decembrie 20­15.
Așa cum era de așteptat, re­ac­ția Moscovei a fost dură:„În­tre­barea nu­­ este dacă vor fi sau nu luate con­tra­măsuri, măsuri sînt deja lu­ate pentru a menține securitatea Ru­siei la un nivel necesar. Vreau să vă­ a­min­tesc fa­ptul că președintele în­suși a întrebat în repetate rînduri îm­po­triva cui va funcționa siste­mul”­ (Dmitry Pes­kov, purtător de cuvînt al Pre­șe­din­ției Ruse); „Con­siderăm că ac­ți­u­ni­­le distructive ale SUA și aliaților săi în ceea ce pri­ve­ște sistemele de ra­che­te sînt o a­menințare directă pen­tru securitatea globală și re­gio­na­lă” (Maria Zakharova, purtător de­­ cuvînt al mi­nisterului rus al A­fa­ce­rilor Ex­ter­ne); „Face parte din stra­tegia de izo­lare politică și militară a Rusiei” (An­drei Kelin, diplomat rus­­ de rang înalt); „Este o amenințare di­­rectă la­ adresa noastră. Au trecut li­nia roși­e. Nu este doar 100%, nici 200%, 300%­, ci 1000% împotriva noa­­stră” (amiral Vladimir Komo­ye­dov, fost comandant al Flotei Mă­rii­ Negre, președintele Comisiei pentru Apă­rare din Duma de Stat); „Ță­ri precum România, care găz­du­iesc­ sisteme antirachetă americane, ar pu­­­tea fi singurele victime în eventualitatea unui război nuclear, pen­tru ca Statele Unite să se împace a­poi cu Rusia, deasupra ruinelor fu­me­gînde ale elementelor est-e­u­ro­pe­ne­ ale scutului antirachetă” (Kon­stan­tin­ Bogdanov, analist).

Rușii îi acuză pe americani că au­ încălcat Tratatul privind elimi­na­rea rachetelor cu rază in­ter­me­diară și scurtă (INF) încheiat în 1987­ de SUA și URSS, care prevedea ca am­­bele țări să elimine toate ra­che­tele de croazieră și balistice nu­cle­are ­și convenționale cu o rază de la 500 pînă la 5.500 km care pot fi lan­sate de la sol.

Ministerul român al Afacerilor Externe precizează că prevederile tra­­tatului respectiv „vizează ra­che­te­ care angajează ţinte la sol. Tra­ta­­tul nu se aplică dezvoltării şi te­stă­­rii interceptorilor care an­ga­jea­ză­­­ ţinte aflate în aer, cum sînt in­ter­­ce­ptorii SM-3 tip I B care vor fi am­­plasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deve­se­lu” și că „interceptorii sînt non-nu­cleari, iar tipul acestora nu poate fi schim­bat”.

Oficialii prezenți la inaugurare au insistat că Rusia nu trebuie să se­ simtă amenințată în niciun fel de­ no­ua facilitate, aflată „prea la sud și­ prea aproape de Rusia pentru a in­ter­cepta rachetele balistice intercon­tinentale”. Secretarul general al NA­TO, Jens Stoltenberg, a declarat la Bu­curești că Rusia a sistat în 2013 dis­cuțiile cu Alianța pe tema acestui scut, deși SUA au propus Mos­co­vei să-i transmită specificațiile teh­­nice ale echipamentelor scutului.­ El a mai precizat că „Atît condițiile fizice, cît și cele geografice fac im­po­sibil ca sistemul anti-rachetă să sub­­mineze Rusia. Este tehnic im­po­­­sibil să do­boa­re ra­­­­chete balisti­ce in­­tercontinentale rusești. Amenin­ță­rile din partea Ru­­siei sînt nejustificate și iresponsa­bile.”

Oficialul NATO a precizat că de­cizia de a instala sistemul de apă­ra­re antirachetă a fost luată cu ani î­nainte (2010) de anexarea Crimeei și conflictul din Donbas. Rușii au anunțat deja primele mă­­­­suri pentru „asigura­rea nivelului de­ se­curitate”: va înființa 3 di­vizii a cî­te 10 mii de soldați, pe care le va po­zi­­ționa în apropierea fronti­erelor NA­­­­TO.
Generalul Serghei Kara­kaev, șe­ful forțelor ruse pentru rachete stra­tegice, declara că „Rusia va introdu­ce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu­ de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi siste­mul antirachetă NATO. Forţele ba­listice ruse sunt capabile să lan­se­ze atacuri simultane din mai mul­te direcţii”.
Amplasarea de bombardiere stra­­­­­­­tegice cu capacitate nucleară Tu­polev TU-22M3 în Peninsula Cri­meea și de sisteme de rachete Is­ka­n­der în exclava Kaliningrad, aflată în­tre Polonia şi ţările baltice sînt al­t­e măsuri anunțate de Rusia.
În lume, reacțiile au fost, evident, diferite. Dacă Occidentul notează fu­ria Moscovei, mimată sau nu, și i­po­crizia declarațiilor sale în ciuda eve­nimentelor din ultimii doi ani, pre­sa chineză este obiectivă și se ab­ți­ne de la comentarii, iar cea ira­ni­a­nă (unul din principalele obiecti­ve ale facilității de la Deveselu este a­ce­la de a distruge rachetele care ar­ pu­tea fi lansate din Iran) arată că si­stemul antirachetă din Romania este o amenințare directă la adresa Ru­siei.
Discursul Rusiei este previzibil. Putin face eforturi în a restaura i­ma­ginea de mare putere a țării sa­le. Dis­­­cursurile belicoase însoțesc fa­p­te­le: anexarea Crimeei, conflictul din­ Donbas, implicarea în confictul din Siria (prima intervenție mili­tară a Rusiei în Orientul Mijlociu).

Putin este hotărît sa readucă Ru­sia în rîndul marilor puteri ale lu­mii, în pofida resurselor tot mai re­duse. Scăderea prețului petrolului și sancțiunile economice impuse du­pă anexarea Crimeei au lovit puternic economia rusă. Cu toate acestea, Rusia își modernizează arsenalul nu­clear și propriile sisteme de rache­te și crește cheltuielile pentru apă­rare (4,2% din PIB în 2015).
Putin și cei din cercul intim al pu­terii de la Kremlin știu că vi­i­to­rul Rusiei și al lor depinde de cetă­țenii simpli ai Rusiei. Anexarea Cri­meei, războiul din Donbas și din Si­ria au crescut substanțial popularitatea preșe­dintelui. Rușii acceptă să trăiască mai prost știind că plătesc astfel recîștigarea statutului Rusiei de mare putere. Nu se stie însă cît timp vor accepta să fie singurii care plătesc pentru asta. Așa cum nota Dmitri Trenin în Foreign Affairs, Ru­sia este o autocrație, dar o a­u­tocrație care este girată de con­si­m­ță­mîntul celor guvernați.

S-a enervat Rusia?
Întrebat de curînd dacă remarca din 1856 a prințului Aleksandr Gor­ciakov, fost ministru al Afa­ce­rilor Externe al Rusiei, care spunea că „Se spune că Rusia este supă­ra­tă. Nu, Rusia nu este supărată, doar­ se concentrează”, Lavrov (ca­re­ în­să îl cita pe Putin – „Dra­go­stea și prietenia sînt pentru rela­țiile personale, statele au doar in­te­rese”) su­blinia că „cei care se ener­vează gre­șesc”.

Text scris de Marian Voicu, jurnalist TVR.