Scutul de la Deveselu și enervările Rusiei
Cap în cap 22 mai 2016 Niciun comentariu la Scutul de la Deveselu și enervările Rusiei 34Inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu a provocat reacții dure la Moscova. Ceea ce era firesc, în logica noilor relații dintre Rusia și Occident.
În 12 mai 2016 a fost inaugurat scutul antirachetă de la Deveselu, devenit operațional în decembrie 2015.
Așa cum era de așteptat, reacția Moscovei a fost dură:„Întrebarea nu este dacă vor fi sau nu luate contramăsuri, măsuri sînt deja luate pentru a menține securitatea Rusiei la un nivel necesar. Vreau să vă amintesc faptul că președintele însuși a întrebat în repetate rînduri împotriva cui va funcționa sistemul” (Dmitry Peskov, purtător de cuvînt al Președinției Ruse); „Considerăm că acțiunile distructive ale SUA și aliaților săi în ceea ce privește sistemele de rachete sînt o amenințare directă pentru securitatea globală și regională” (Maria Zakharova, purtător de cuvînt al ministerului rus al Afacerilor Externe); „Face parte din strategia de izolare politică și militară a Rusiei” (Andrei Kelin, diplomat rus de rang înalt); „Este o amenințare directă la adresa noastră. Au trecut linia roșie. Nu este doar 100%, nici 200%, 300%, ci 1000% împotriva noastră” (amiral Vladimir Komoyedov, fost comandant al Flotei Mării Negre, președintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat); „Țări precum România, care găzduiesc sisteme antirachetă americane, ar putea fi singurele victime în eventualitatea unui război nuclear, pentru ca Statele Unite să se împace apoi cu Rusia, deasupra ruinelor fumegînde ale elementelor est-europene ale scutului antirachetă” (Konstantin Bogdanov, analist).
Rușii îi acuză pe americani că au încălcat Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și scurtă (INF) încheiat în 1987 de SUA și URSS, care prevedea ca ambele țări să elimine toate rachetele de croazieră și balistice nucleare și convenționale cu o rază de la 500 pînă la 5.500 km care pot fi lansate de la sol.
Ministerul român al Afacerilor Externe precizează că prevederile tratatului respectiv „vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sînt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu” și că „interceptorii sînt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat”.
Oficialii prezenți la inaugurare au insistat că Rusia nu trebuie să se simtă amenințată în niciun fel de noua facilitate, aflată „prea la sud și prea aproape de Rusia pentru a intercepta rachetele balistice intercontinentale”. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la București că Rusia a sistat în 2013 discuțiile cu Alianța pe tema acestui scut, deși SUA au propus Moscovei să-i transmită specificațiile tehnice ale echipamentelor scutului. El a mai precizat că „Atît condițiile fizice, cît și cele geografice fac imposibil ca sistemul anti-rachetă să submineze Rusia. Este tehnic imposibil să doboare rachete balistice intercontinentale rusești. Amenințările din partea Rusiei sînt nejustificate și iresponsabile.”
Oficialul NATO a precizat că decizia de a instala sistemul de apărare antirachetă a fost luată cu ani înainte (2010) de anexarea Crimeei și conflictul din Donbas. Rușii au anunțat deja primele măsuri pentru „asigurarea nivelului de securitate”: va înființa 3 divizii a cîte 10 mii de soldați, pe care le va poziționa în apropierea frontierelor NATO.
Generalul Serghei Karakaev, șeful forțelor ruse pentru rachete strategice, declara că „Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăşi sistemul antirachetă NATO. Forţele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcţii”.
Amplasarea de bombardiere strategice cu capacitate nucleară Tupolev TU-22M3 în Peninsula Crimeea și de sisteme de rachete Iskander în exclava Kaliningrad, aflată între Polonia şi ţările baltice sînt alte măsuri anunțate de Rusia.
În lume, reacțiile au fost, evident, diferite. Dacă Occidentul notează furia Moscovei, mimată sau nu, și ipocrizia declarațiilor sale în ciuda evenimentelor din ultimii doi ani, presa chineză este obiectivă și se abține de la comentarii, iar cea iraniană (unul din principalele obiective ale facilității de la Deveselu este acela de a distruge rachetele care ar putea fi lansate din Iran) arată că sistemul antirachetă din Romania este o amenințare directă la adresa Rusiei.
Discursul Rusiei este previzibil. Putin face eforturi în a restaura imaginea de mare putere a țării sale. Discursurile belicoase însoțesc faptele: anexarea Crimeei, conflictul din Donbas, implicarea în confictul din Siria (prima intervenție militară a Rusiei în Orientul Mijlociu).
Putin este hotărît sa readucă Rusia în rîndul marilor puteri ale lumii, în pofida resurselor tot mai reduse. Scăderea prețului petrolului și sancțiunile economice impuse după anexarea Crimeei au lovit puternic economia rusă. Cu toate acestea, Rusia își modernizează arsenalul nuclear și propriile sisteme de rachete și crește cheltuielile pentru apărare (4,2% din PIB în 2015).
Putin și cei din cercul intim al puterii de la Kremlin știu că viitorul Rusiei și al lor depinde de cetățenii simpli ai Rusiei. Anexarea Crimeei, războiul din Donbas și din Siria au crescut substanțial popularitatea președintelui. Rușii acceptă să trăiască mai prost știind că plătesc astfel recîștigarea statutului Rusiei de mare putere. Nu se stie însă cît timp vor accepta să fie singurii care plătesc pentru asta. Așa cum nota Dmitri Trenin în Foreign Affairs, Rusia este o autocrație, dar o autocrație care este girată de consimțămîntul celor guvernați.
S-a enervat Rusia?
Întrebat de curînd dacă remarca din 1856 a prințului Aleksandr Gorciakov, fost ministru al Afacerilor Externe al Rusiei, care spunea că „Se spune că Rusia este supărată. Nu, Rusia nu este supărată, doar se concentrează”, Lavrov (care însă îl cita pe Putin – „Dragostea și prietenia sînt pentru relațiile personale, statele au doar interese”) sublinia că „cei care se enervează greșesc”.
Text scris de Marian Voicu, jurnalist TVR.
Adaugă un comentariu