Un scurtcircuit
Pastila de după 24 octombrie 2016 Niciun comentariu la Un scurtcircuit 23Eram săptămîna trecută într-un supermarket și, după avîntul luat pe role printre rafturi, m-am îndreptat să plătesc. Pe podeaua murdară, cînd să m-apropii de doamna cu care-mi plăcea să plăvrăgesc, de obicei, am văzut o săgeată roșie. Nu, nu era din partea unui partid politic hibrid, nou apărut. Era curbată și scria pe ea „casă modernă”. Nu-mi plac schimbările, în general. Sînt un om adept al echilibrului și, vai, al discuțiilor scurte și vesele cu doamnele care-mi numără restul în monede și mi-l proptesc în palmă. Aveam oameni în spate așa c-am cutezat și-am întrebat, văzînd că nu-i cale de întoarcere, ce-o fi și meschinăria asta, menită să strice cheful omului.
Un robot. Ei da, chiar asta era. Adică nu robot, un fel de bancomat, o mașinărie care vrea să fie utilă și să economisească din timpul funcționarilor angajați. Să nu mai stea să-ți numere tot pînă la ultimul bănuț și să mai piardă timp cu tine. Iei bonul (tot de la ei) și mergi cu el la mașinăria cu pricina. Scanezi, înghesui banii pe care ți-i înghite imediat, aștepți rest, iei bonul și mai scanezi o dată, înainte să ieși.
M-am speriat. N-oi fi cel mai paralel om cu tehnologia, dar chiar și bucuria doamnei de la casă să mi-o fure cineva? Nici ea să nu-ți mai zîmbească politicos, să-ți caute monede îngrijorată și să-ți ureze toate bune, cînd pleci? O fi ajuns lumea asta așa cum o tot zic toți, dar nu vreau s-o cred. Toată robotizată, cu mașini care-nlocuiesc oameni și, la o adică, de ce nu ne-am trezi într-o bună zi că sîntem de acord c-am putea trăi toți într-o lume fictivă, programată de un Dumnezeu IT-st?
Mi-e frică. Eu mă duc la piață.
Adaugă un comentariu