Scriitorul, a 23-a carte de tarot

Navighează pe-o pagină de carte 1 comentariu la Scriitorul, a 23-a carte de tarot 652
Scriitorul, a 23-a carte de tarot

Dac-ai să vrei să citești cartea lui Dan Alexe o să ți se pară, în primă fază, c-ai in­trat într-un joc ale cărui reguli nu ți-au fost prezentate înainte. Structura neobișnuită, gîn­dită de autor într-un chip ciudat, poate să te atragă, dar poate să-ți și displacă, dîn­du-ți senzația că-ncepi să pierzi în joc run­dă după rundă.

Fără să fie foarte lungi ca întindere, cele 22 de proze scurte sînt fixate de cititor într-o anumită ordine, fiecare găsindu-și sensul pereche într-o carte de tarot. Aceste ase­mă­nări cu cărțile tarotului de Marsillia, tarot des­pre care însuși personajul rebbe G. spu­ne, în a treia proză din carte, că este singurul tarot autentic, în care trebuie să crezi, nu sînt deloc întîmplătoare.

Simbolistica joa­că în prozele lui Dan Alexe un rol im­por­tant, fiecare detaliu, în scriitura sa, a­vînd o însemnătate ascunsă, parcă, într-o ca­meră săpată adînc sub cuvînt. Adevăratul liant al celor 22 de pro­ze nu este, însă, jocul ordonat al cărților de tarot, ci jocul partenerilor unui cuplu. Na­ra­torul este personajul prezent în fiecare text, este cel implicat pînă peste cap în jo­cu­rile pute­rii de seducției, pe care se stră­duiește, ne­ho­tărît, cînd să le domine, cînd să le piar­dă. Partenerele lui, personaje fas­cinante prin portretele pe care Dan Alexe le re­a­li­zea­ză, sînt, totuși, simboluri ale puterii, lu­mea naratorului părînd că se află într-o con­tinuă mișcare concentrică în jurul fe­me­ii. Ele-ți pot capta interesul prin elemen­te care par să le individualizeze și să le trans­forme în specii pe cale de dispariție, fiecare deosebindu-se de tot celălalt rest al lumii.

La indidivualizarea lor participă, însă, și scriitura lui Dan Alexe – această îmbinare a unui limbaj vulgar, fără menajamente, cu a unuia intelectual, plin de rafinament.

Veritabil și autentic pînă-n capătul fie­că­rei proze, Dan Alexe, cu siguranță, n-are cum să te plictisească; poate, numai, să te facă să te-ntrebi la final cînd ai ajuns să fii așa un fan al decandetismului limbajului clasic literar. Atît.

Autor:

Aryna Creangă

Redactor-șef la „Opinia studențească”, studentă în anul al II-lea la Tehnici de producție editorială în presa scrisă, multimedia și audiovizual, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Un comentariu

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top