Consiliul Naţional al Rectorilor s-a reunit pentru prima dată la Iaşi, la Universitatea Tehnică

Pentru prima dată de la înființare, Consiliul Național al Rectorilor (CNR) s-a reunit weekendul trecut la Iași, evenimentul fiind găzduit de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. La consultări au participat membrii CNR și Liviu Pop, ministrul Educației, care au discutat despre finanțarea învățămîntului superior pentru următorii an, strategia de promovare a universităților din România la nivel internațional, dar și despre evaluarea tuturor școlilor doctorale, care va trebui finalizată pînă în luna octombrie a anului 2019.

Consiliul Național al Re­cto­ri­lor (CNR) s-a reunit în perioada 17-19 no­iembrie pentru prima dată la Iași. Evenimentul s-a desfășurat la U­ni­ver­sitatea Tehnică „Gheorghe A­sa­chi” din Iași (TUIASI) și au partici­pat, pe lîngă membrii CNR, re­pre­zen­tați ai tuturor instituțiilor de în­vățămînt superior ieșene, Liviu-Ma­rian Pop – ministrul Educației, și Gi­gel Paraschiv – secretar de stat al Mi­nisterului Educației Naționale (ME­N), iar principalele probleme dis­­cu­tate au fost finanțarea în­vă­ță­mîn­tu­lui superior, modul de absorbție al fon­durilor europene, strategia de pro­movare a universităților la ni­vel internațional și evaluarea școlilor doc­torale. „Universitatea noastră a fost onorată să găzduiască CNR, mai ales că acest eveniment s-a suprapus cu sărbătorirea celor 80 de ani de la înființarea Școlii Politehnice de la Iași. Cred că prin poziția de top a u­niversității noastre am oferit ca­drul legitim pentru desfășurarea CNR și sînt convins că tot ce s-a discutat a­ici se va pune în practică pentru că e­xistă deschidere din partea MEN”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Caș­caval, rectorul TUIASI și vi­ce­pre­șe­dinte al CNR.

Evaluarea Școlilor Doctorale

Ședința desfășurată la Iași a fost condusă de prof. univ. dr. Sorin Mi­hai Cîmpeanu, rectorul U­ni­ver­si­tă­ții de Științe Agronomice și Me­di­ci­nă Veterinară din București, care es­te pre­ședintele CNR. Cel mai dez­bă­­tut subiect a fost evaluarea tuturor Șco­lilor Doctorale, care se va face pî­nă la 1 octombrie 2019. „Toate ce­le 210 șco­li doctorale vor fi evalua­te conform legii, acest lucru fiind sus­­ți­nut de toate părțile implicate în acest pro­­ces: universități, MEN, A­genția Na­țională de Asigurare a C­alității în Învățămîntul Superior (ARACIS) și consultanți in­ter­na­țio­na­li de la Ban­ca Mondială”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu. A­cesta a mai a­dăugat că valoarea cos­turilor ne­ce­sare evaluării unei sin­gure școli doc­torale ar trebui să se încadreze în­tre 10.000 și 15.000 de euro, în acest preț fiind cuprinsă plata experților și chel­tuielile logistice. El a mai preci­zat că, în total, în România sînt a­pro­ximativ 20.000 de programe docto­rale, și prin urmare nu pot fi evalu­ate acestea, iar procedura va fi con­centrată pe școlile doctorale. „Pu­tem continua discuțiile pe finanțare eu­ropeană în zona șco­lilor doctorale, fi­in­dcă există a­proa­pe 72 milioane de euro pe care pu­tem să îi a­tra­gem în acest domeniu”, a declarat Li­viu Pop.

Consiliul Național al Rec­to­ri­lor propune ca evaluarea școlilor docto­rale, realizată de către ARACIS, să ai­bă în vedere patru criterii. În pri­mul rînd, evaluatorii vor avea în ve­de­re resursele umane, respectiv calita­tea conducătorilor de doctorat. Pre­șe­din­tele CNR a declarat că unul din­tre aspecte ar putea fi producția ști­ințifică, dar aceste amănunte nu au fost încă definitivate. Cel de-al doi­lea criteriu va avea în vedere o a­na­liză a infrastructurii de cercetare a șco­lilor doctorale, iar cel de-al trei­lea se referă la impactul pe care îl are fi­e­care teză de doctorat la nivel ști­in­țific. „Evaluatorii vor avea în ve­de­re cîte articole științifice vizibile in­ternațional a publicat doctorandul pe parcursul realizării tezei”, a de­cla­rat prof. univ. dr. Sorin Cîm­pea­nu. De asemenea, va exista și o a­na­liză statistică a tezelor din fiecare școa­lă pentru a se analiza cîți can­di­dați au fost admiși și cîți au finali­zat acest ciclu de învățămînt. Ultimul cri­teriu va urmări combaterea fe­no­menului de plagiat, urmînd a fi e­va­luate și procedeele de asigurare a ca­lității și normele de etică în cerce­ta­rea științifică.

62.000 de locuri bugetate la nivel național

Un alt punct de vedere care a stîr­nit discuții aprinse este cel al lo­curilor bugetate la nivel național în anul 2018 – 2019. Rectorii au propus ca subvenționarea locurilor de la bu­getul de stat să se facă ținîndu-se cont de necesitatea forței de mun­că în anumite domenii, care vor fi sta­bilite de către Consiliul Național de Statistică și Prognoză în În­vă­ță­mânt Superior (CNSPIS-ul). Secretarul de stat Gigel Paraschiv a menționat că domeniile care vor avea anul acesta prioritatea sînt IT, bioeconomie, e­ner­gie, sănătate și ingineria materi­a­lelor, adăugînd că și anul trecut au fost distribuite locuri bugetate du­pă același principiu, însă numărul a­ces­tora a fost de 1.000. „Am reușit să fi­xăm niște termene, în special pentru fundamentarea cifrei de șco­la­ri­za­re, o structură a Ministerului care nu a funcționat mai deloc de șase ani de zile și-a autoimpus termenul de 20 de­cembrie pentru a veni cu indicato­­rii clari așa cum spune legea spre Mi­nister, iar de anul viitor cifra de șco­larizare pentru universitățile din România să fie fundamentată se­ri­os”, a adăugat Liviu Pop. După ce CN­SPIS-ul va finaliza metodologia, aceasta va fi trimisă la minister și su­pusă dezbaterii publice. Ministrul E­ducației a estimat că în anul univer­sitar 2018-2019 vor fi sub­ven­țio­na­te de la bugetul de stat aproximativ 62.000 de locuri la nivelul întregii țări.

CNR a discutat în cele două zi­le în care s-a reunit la Iași și despre fi­nanțarea instituțiilor de în­vă­ță­mînt superior din România. Ministrul E­ducației a menționat că anul viitor bu­getul educației va fi cel mai ma­re din ultimii zece ani și a menționat că aceste fonduri ar trebui să fie sufici­­ente pentru investiții, pentru plata sa­lariilor cadrelor didactice, și pen­tru virarea burselor studențești la a­celeași valori. Aceste costuri ar trebui să acopere și strategia de promo­­vare a universităților la nivel in­ter­na­țional. „Există un program prin ca­re universitățile românești îm­pre­ună cu Guvernul României și MEN – este susținut și de Ministerul A­fa­cerilor Externe, prin care se im­ple­men­tează o strategie coerentă, pen­tru prima oară aș putea spune, de pro­movare la nivel internațional a o­fertei educaționale din u­ni­ver­si­tă­ți­le românești. S-au făcut eforturi, s-a făcut o ofertă a analizei e­du­ca­țio­na­le și s-a constatat o creștere re­mar­ca­bilă a numărului de programe de stu­dii disponibile în limbi de cir­cu­lație internațională”, a declarat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu.

Nu în ultimul rînd, CNR a a­na­li­zat și modul de absorbție a fondu­ri­lor europene. „Aici am beneficiat de suportul ministerului, am consta­tat că înțelege nevoia de dezvoltare in­clusiv prin utilizarea fondurilor eu­ropene la nivelul universităților ro­mânești. Studenții au venit cu so­li­ci­tări, au fost toate cele trei asociații, so­licitări extrem de pertinente cum ar modul de acordare a burselor stu­dențești sau investiții pe care u­ni­ver­sitățile le fac”, a menționat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu. Acesta a mai adăugat că s-au confruntat și cu probleme specifice învățămîntului su­perior, aducînd în discuție conflic­tul dintre Facultatea de Medicină de la Universitatea „Titu Maiorescu” din București și Universitatea de Me­dicină și Farmacie „Carol Da­vi­la” din București. Acesta este singu­rul centru universitar unde există do­uă instituții de învățămînt su­pe­rior care împart domeniul medical, iar probleme semnalate au fost în le­gătură cu acceptul studenților în cli­nici. „În ceea ce privește situația ce­lor două universități, voi face un a­pel la domnul ministru al Sănătății Flo­rian Bodog, să se verifice legali­ta­tea faptelor și să vedem dacă s-a pro­cedat greșit și cine sînt vinovații, iar dacă nu sînt vinovați să decidem cum vom acționa mai departe”, a de­­clarat Liviu Pop. Prima întîlnire a CNR la Iași s-a finalizat cu pro­mi­siuni din partea mi­nistrului E­du­cației că banii ne­ce­sari vor a­co­pe­ri toate cheltuielile, de­și prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu a pre­cizat că a­nul viitor u­ni­ver­si­tă­ți­le din Ro­mâ­ni­a vor primi cei mai mul­ți bani din ul­timii zece ani, dar a­ceș­tia vor fi re­par­tizați către salariile și bur­sele mă­rite, investițiile ră­mî­nînd în continuare sub semnul în­tre­bă­rii.