Noua clasificare a universităţilor sau cum să ajungi de la simplu la complex în trei niveluri

În prezent, universitățile din România sînt clasificate doar în funcție de gradul în care acestea își axează activitatea pe cercetare, iar după Legea Educației Naționale nr.1/2011 nu mai există acte normative în acest sens. Acum, Ministerul Educației Naționale a propus clasificarea instituțiilor de învățămînt superior pe trei niveluri, asemănătoare clasamentelor de ranking care se realizează la nivel internațional. Metodologia supusă dezbaterii publice are în vedere și sugestiile Consiliului Național al Rectorilor și ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

Ministerul Educației Naționale (MEN) a lansat în dezbatere pu­bli­că, pe 3 ianuarie, metodologia pen­tru realizarea unei clasificări a uni­versităților din România. Docu­men­tul are în vedere trei criterii după care ar trebui să se facă structura­rea instituțiilor de învățămînt superior. Primul dintre ele are în vedere do­meniile de studiu pe care le aco­pe­ră în mod predominant universitatea, iar cel de-al doilea se referă la gra­dul de orientare a acestora spre educa­ție, cercetare și/sau creație artisti­că. În cazul celui de-al treilea criteriu, metodologia prevede șase dimensiuni, care corespund activităților de educație și cercetare, nivelul de implicare la nivel internațional, re­gio­nal și social, transferul de cu­noș­tințe și profilul studenților. „Clasifi­carea va fi o imagine a ceea ce au realizat universitățile pînă în mo­mentul respectiv și vor avea o pers­pectivă mult mai clară în ceea ce privește strategiile de dezvoltare ul­terioară. Este o metodologie pe care cred că sistemul de învățămînt su­perior o așteaptă și este necesară pentru că trebuie să existe o evalua­re a universităților”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rector al Uni­versității de Științe Agricole și Me­dicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași.

Trei niveluri

Legislația actuală prevede clasi­ficarea universităților doar pe trei categorii. În Legea Educației Națio­nale Nr.1/2011, instituțiilor de în­vățămînt superior se împart în: uni­versități de cercetare avansată și edu­cație, universități de educație și cer­cetare științifică/universități de edu­cație și creație artistică și univer­si­tăți centrate pe educație. Noua me­todologie propune însă un clasament asemănător celor care se rea­li­zează la nivel internațional, precum cel realizat de U-Multirank. „Două treimi dintre instituțiile de învățămînt superior din România au aplicat pentru a fi clasificate în funcție de acest sistem, iar anul trecut MEN a făcut apel ca toate universitățile din țară să fie în a­cest clasament”, a menționat prof. univ. dr. Vasile Vîntu. Dacă meto­do­logia va fi definitivată și va deveni un act normativ, toate instituțiile de învățămînt superior vor fie evalua­te după aceste criterii.

În metodologia propusă de MEN, primul nivel vizează grupa­rea universităților pe diferite „tipuri”. Cel de-al doilea nivel organizează aceste diferite tipuri de univer­sități pe „clase”, iar în cadrul celui de-al treilea nivel, aceste „tipuri” dife­rite de universități sînt clasificate mai departe în funcție de șase dimen­siuni: educație, cercetare, interna­țio­nalizare, implicare regională și socială, transfer de cunoștințe și pro­filul studenților. Ministerul a avut în vedere și elemente propuse de Con­siliul Național al Rectorilor (CNR), care a sugerat nouă catego­rii de instituții de învățămînt supe­rior care vor rezulta în urma apli­că­­rii primului criteriu de clasificare: universități humboldtiene, de arte și vocaționale, complexe, politehni­ce, de medicină și farmacie, de agro­nomie și medicină veterinară, mili­tare, de economie și administrație, de teologie. „Cred că e un lucru bun că ministerul și celelalte structuri externe care se ocupă de această me­todologie – pentru că există consul­tanți externi, au gîndit o grupare a universităților pe anumite clase, în funcție de specificul lor, pentru că nu putem să punem într-o com­pe­tiție și clasificare o universitate de arte cu una de științe. Sînt și elemente comune, dar majoritatea acti­vităților sînt diferite și gruparea pe acele clase e un lucru pe care îl a­preciez ca fiind bun”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Vîntu.

Cercetarea, criteriu de evaluare

În ceea ce privește cel de-al trei­lea nivel de clasificare al institu­ții­lor de învățămînt superior din Româ­nia, fiecare dintre cele șase dimensiuni va avea în vedere trei aspec­te: producția, resursele, respectiv comunicarea și digitalizarea. Meto­dologia pune accentul pe componentele de educație și cercetare, ca­­re au în vedere numărul de stu­denți, gama de programe de studii oferite, softwarele folosite pentru combaterea plagiatului, accesul pe care universitățile îl oferă studenți­lor la bazele de date online și la re­sursele bibliografice internaționa­le, dar și articolele pe care cadrele didactice sau studenții le publică în revistele de specialitate. „Clasi­fi­carea, ierarhizarea instituțiilor de învățămînt superior trebuie să țină cont de cercetare, care este univer­sală și este o com­po­nentă impor­tan­tă a activității didactice. Aici mă re­fer și la rata absolvirii. Una e să pri­mim 100 de studenți și să termine doar 30, alta e să fi­nalizeze 70, alta e să finali­zeze în proporție de 100%”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Vîn­tu. Dimensiunea de inter­na­ționa­li­zare va avea în vedere deschiderea universităților pen­tru a primi stu­denți care dețin o diplomă elibe­ra­tă în străinătate, iar cele de implicare regională și so­cia­lă, respectiv transfer de cunoștin­țe, vor evalua numărul de absolvenți și modul în care instituția de învăță­mînt superior susține studenții pentru a se implica în viața socială și culturală a societății dincolo de mediul academic.

Metodologia propusă pentru cla­sificarea universităților din Româ­nia urmărește îmbunătățirea capaci­tă­ții MEN și a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățămîn­tul Superior (ARACIS) de a gestiona asigurarea calității la nivelul învățămîntului superior. „Sînt și elemente care vor trebuie discutate și aprofundate, pentru a putea fixa veridicitatea datelor care se vor colecta. De aceea, cred că este be­nefică această dezbatere publică și cred că vor urma și alte întîlniri pî­nă cînd ministerul va definitiva le­gislația pe care o va aplica”, a de­clarat prof. univ. Vasile Vîntu. Pînă MEN va definitiva criteriile de ierar­hizarea a uni­versi­tă­ților din Ro­mâ­­nia, acestea pot fi evaluate în continuare de că­tre sistemele inter­na­țio­nale.