Noua clasificare a universităţilor sau cum să ajungi de la simplu la complex în trei niveluri
Honoris fără Causa 22 ianuarie 2018 Niciun comentariu la Noua clasificare a universităţilor sau cum să ajungi de la simplu la complex în trei niveluri 48În prezent, universitățile din România sînt clasificate doar în funcție de gradul în care acestea își axează activitatea pe cercetare, iar după Legea Educației Naționale nr.1/2011 nu mai există acte normative în acest sens. Acum, Ministerul Educației Naționale a propus clasificarea instituțiilor de învățămînt superior pe trei niveluri, asemănătoare clasamentelor de ranking care se realizează la nivel internațional. Metodologia supusă dezbaterii publice are în vedere și sugestiile Consiliului Național al Rectorilor și ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.
Ministerul Educației Naționale (MEN) a lansat în dezbatere publică, pe 3 ianuarie, metodologia pentru realizarea unei clasificări a universităților din România. Documentul are în vedere trei criterii după care ar trebui să se facă structurarea instituțiilor de învățămînt superior. Primul dintre ele are în vedere domeniile de studiu pe care le acoperă în mod predominant universitatea, iar cel de-al doilea se referă la gradul de orientare a acestora spre educație, cercetare și/sau creație artistică. În cazul celui de-al treilea criteriu, metodologia prevede șase dimensiuni, care corespund activităților de educație și cercetare, nivelul de implicare la nivel internațional, regional și social, transferul de cunoștințe și profilul studenților. „Clasificarea va fi o imagine a ceea ce au realizat universitățile pînă în momentul respectiv și vor avea o perspectivă mult mai clară în ceea ce privește strategiile de dezvoltare ulterioară. Este o metodologie pe care cred că sistemul de învățămînt superior o așteaptă și este necesară pentru că trebuie să existe o evaluare a universităților”, a declarat prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) din Iași.
Trei niveluri
Legislația actuală prevede clasificarea universităților doar pe trei categorii. În Legea Educației Naționale Nr.1/2011, instituțiilor de învățămînt superior se împart în: universități de cercetare avansată și educație, universități de educație și cercetare științifică/universități de educație și creație artistică și universități centrate pe educație. Noua metodologie propune însă un clasament asemănător celor care se realizează la nivel internațional, precum cel realizat de U-Multirank. „Două treimi dintre instituțiile de învățămînt superior din România au aplicat pentru a fi clasificate în funcție de acest sistem, iar anul trecut MEN a făcut apel ca toate universitățile din țară să fie în acest clasament”, a menționat prof. univ. dr. Vasile Vîntu. Dacă metodologia va fi definitivată și va deveni un act normativ, toate instituțiile de învățămînt superior vor fie evaluate după aceste criterii.
În metodologia propusă de MEN, primul nivel vizează gruparea universităților pe diferite „tipuri”. Cel de-al doilea nivel organizează aceste diferite tipuri de universități pe „clase”, iar în cadrul celui de-al treilea nivel, aceste „tipuri” diferite de universități sînt clasificate mai departe în funcție de șase dimensiuni: educație, cercetare, internaționalizare, implicare regională și socială, transfer de cunoștințe și profilul studenților. Ministerul a avut în vedere și elemente propuse de Consiliul Național al Rectorilor (CNR), care a sugerat nouă categorii de instituții de învățămînt superior care vor rezulta în urma aplicării primului criteriu de clasificare: universități humboldtiene, de arte și vocaționale, complexe, politehnice, de medicină și farmacie, de agronomie și medicină veterinară, militare, de economie și administrație, de teologie. „Cred că e un lucru bun că ministerul și celelalte structuri externe care se ocupă de această metodologie – pentru că există consultanți externi, au gîndit o grupare a universităților pe anumite clase, în funcție de specificul lor, pentru că nu putem să punem într-o competiție și clasificare o universitate de arte cu una de științe. Sînt și elemente comune, dar majoritatea activităților sînt diferite și gruparea pe acele clase e un lucru pe care îl apreciez ca fiind bun”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Vîntu.
Cercetarea, criteriu de evaluare
În ceea ce privește cel de-al treilea nivel de clasificare al instituțiilor de învățămînt superior din România, fiecare dintre cele șase dimensiuni va avea în vedere trei aspecte: producția, resursele, respectiv comunicarea și digitalizarea. Metodologia pune accentul pe componentele de educație și cercetare, care au în vedere numărul de studenți, gama de programe de studii oferite, softwarele folosite pentru combaterea plagiatului, accesul pe care universitățile îl oferă studenților la bazele de date online și la resursele bibliografice internaționale, dar și articolele pe care cadrele didactice sau studenții le publică în revistele de specialitate. „Clasificarea, ierarhizarea instituțiilor de învățămînt superior trebuie să țină cont de cercetare, care este universală și este o componentă importantă a activității didactice. Aici mă refer și la rata absolvirii. Una e să primim 100 de studenți și să termine doar 30, alta e să finalizeze 70, alta e să finalizeze în proporție de 100%”, a adăugat prof. univ. dr. Vasile Vîntu. Dimensiunea de internaționalizare va avea în vedere deschiderea universităților pentru a primi studenți care dețin o diplomă eliberată în străinătate, iar cele de implicare regională și socială, respectiv transfer de cunoștințe, vor evalua numărul de absolvenți și modul în care instituția de învățămînt superior susține studenții pentru a se implica în viața socială și culturală a societății dincolo de mediul academic.
Metodologia propusă pentru clasificarea universităților din România urmărește îmbunătățirea capacității MEN și a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățămîntul Superior (ARACIS) de a gestiona asigurarea calității la nivelul învățămîntului superior. „Sînt și elemente care vor trebuie discutate și aprofundate, pentru a putea fixa veridicitatea datelor care se vor colecta. De aceea, cred că este benefică această dezbatere publică și cred că vor urma și alte întîlniri pînă cînd ministerul va definitiva legislația pe care o va aplica”, a declarat prof. univ. Vasile Vîntu. Pînă MEN va definitiva criteriile de ierarhizarea a universităților din România, acestea pot fi evaluate în continuare de către sistemele internaționale.
Adaugă un comentariu