Ce se scrie cu pana, nu se taie cu sabia

Cap în cap Niciun comentariu la Ce se scrie cu pana, nu se taie cu sabia 6

Arderea publică a Coranului este o provocare la fel de stupidă ca și, să zicem, spînzurarea simbolică a lui Avram Iancu în piața publică.

A­­ceastă comparație nu e inutilă cel puțin din două puncte de ve­de­re. Primul e cel pe care abia l-am e­nun­țat, spunînd că e o provocare stu­pidă. Cel de-al doilea privește compa­rativ consecințele acestor acte sim­­bolice în România acum 20 de ani. Nici nu vreau să mă gîn­desc ce s-ar fi putut întîmpla. Anul acesta mai existau cî­te­va riscuri, dar fapt e că ne-am enervat nițel în fața televizorului și atît. În cazul Co­ranului au murit oameni cu to­tul nevinovați.

Nu-i bine să-i zgîndărim pe fundamentaliști, dar nici nu putem ac­cep­ta fără murmur asemenea răs­pun­­suri asimetrice în care unui act simbolic i se răspunde cu morți cît se poa­te de palpabile.

Încă de mai bi­ne de 200 de ani poetul spu­nea: „ce se scrie cu pana, nu se taie cu sabia” și acest vers ar fi trebuit să e­limine pî­nă azi din lume orice pe­­na­lizare a de­lictului de opinie.

De­­mo­crațiile asigură fiecăruia drep­tul la propriile credințe, la propri­ile o­pi­nii, ca și dreptul de a-l ex­pri­ma pu­blic. În secolul al XXI–lea, ni­meni n-ar trebui să fie martirizat pen­tru cre­din­ță. Or, din nefericire în mediile fanatice intoleranța violentă față de credința altora merge mînă în mînă cu o violentă susceptibilitate în ra­port cu orice gest care ar putea contraveni, fie și în gînd, principii­lor cărora li se supun fundamenta­liș­tii.

Statele democratice nu-și în­gă­du­ie, în genere, să aplice echivalente­le arhaice ale talionului nici mă­car atunci cînd proprii cetățeni sînt uciși cu sălbăticie pentru cre­din­ța lor sau pur și simplu pentru că nu sea­mănă cu cei pe care îi ucid. Da­că am fi aplicat și noi legea talionului ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, unde am fi acum? Da­că am răs­pun­de cu aceeași monedă? Dacă am fa­ce să explodeze bombe de cîte ori ar fi arsă o biblie, dacă am ucide oa­meni la întîmplare pen­tru că un­de­va în lu­me o caricatură ar fi i­ro­ni­zat cre­dințele noas­tre, valuri de sînge ar fi inundat de mult pla­ne­ta.

Din ne­­fe­ricire, a­ceas­ta re­­­­ți­ne­re nu e con­­ta­gi­­oa­să. Nu a­vem altă spe­ran­ță, de­cît să în­du­răm a­ceas­tă cum­plită a­si­me­trie pînă ce ba­lan­ța se va înclina în di­rec­ția toleranței și a res­pectului reciproc. Dacă se va înclina vreo­dată.

Zoe PETRE

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Etichete:

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top