Niște eroi
Șah-mat 1 noiembrie 2011 Niciun comentariu la Niște eroi 5Va veni vremea cînd, lîngă portretul lui Mihai Viteazu, al lui Cuza sau al oricărui om care a făcut ceva pentru țara asta, va sta și chipul agentului Cristian Florea, din Jimbolia. Desigur, vă veți întreba de ce polițistul Florea, angajat al unui minister care mimează descotorosirea de bube și de turnători, poate trece fără discuții în categoria eroilor naționali. A apărut la televizor. A apărut prin ziare zîmbind frumos, l-au felicitat superiorii și, cel mai probabil, la anul va fi propus pentru promovare. Săptămîna trecută, Cristian Florea a refuzat o șpăguță de 200 de euro.
Titlurile, ușor ironice sau poate chiar apreciative, începeau cam așa: „Șocant! Un polițist a refuzat o șpagă” sau „Gest incredibil la Jimbolia!”. „Pentru a împiedica întocmirea unui dosar penal, un conducător auto a încercat să-i ofere lui Cristian Florea o sumă de bani, dar omul legii și-a anunțat șefii de propunerea indecentă”, scria un ziar național despre isprava agentului de poliție. Ei, da! După ani la rînd în care imaginea ministerului era „pătată” de angajații care luau mită după mită, cu portbagajul, cu sacoșica sau doar cu „pliculețul”, s-a simțit nevoia exemplelor. Așa a devenit normalitatea știre în ziare. Așa am ajuns să ridicăm refuzul șpăgii la rangul de virtute, de gest de mare îndrăzneală.
Oamenii despre alții ca ei
Anul trecut, prin luna mai, la două zile după ce a stat neclintit în fața unor hîrtii cu valoare de 1.200 de lei, polițistul Mihăilă, din Călărași, era avansat în grad, deși mai avea vreo cîțiva ani pînă la următoarea etapă. Isteria șefilor nu putea fi măsurată: comunicate, conferințe, adunări excepționale. Toate dedicate eroului Mihăilă, care a avut puterea, în fața unui teanc de bani, să spună că el nu ia nimic, că e corect, că așa se face. Conștiința și buna credință l-au făcut exemplu printre colegi. În subsolul articolului care-l felicita pe agentul din Călărași, oamenii simpli, care judecă așa cum pot o situație atît de comică, și-au spus părerea. „Într-o țară în care toți care au ocazia să ia șpagă iau, să nu iei este o dovadă de excelență. Așa că trebuia premiat”, a scris Hermes. „Și pentru că și-a făcut datoria (nici măcar nu a făcut-o ca alții, riscîndu-și viața), trebuie să fie înaintat în grad înainte de termen? Absurd. Premiem normalitatea, iar excelența o aruncăm la gunoi”, a spus Sonatu’. Putem fi de partea oricui, însă orice părere ți-ai exprima, se înalță, retoric, întrebarea: Cui mai dăm noi șpagă?
Generosul jandarm Aurel Trăistaru
Pe Aurel Trăistaru, jandarmul din Tîrgiu Jiu, îl cunoașteți prea bine. Pe la începutul anului, mai că l-au pupat șefii în fața instituției pentru că, dintr-o corectitudine rară pe la noi, a înapoiat o borsetă pe care o găsise într-o parcare, cu vreo 50.000 de euro și un teanc de acte. „Este un gest onorabil. Subofițerul a dat dovadă de o conduită morală ireproșabilă, de spirit civic, lucru care nu poate fi privit decît cu apreciere de către conducerea instituției”, spunea atunci șeful lui. Urmarea e previzibilă: jandarmul Aurel, care în cele mai dulci vise se vedea dînd interviuri pentru toată presa, avea în cele din urmă dreptul de a povesti cum a devenit erou în toată România: „Am fost crescut cu credință în Dumnezeu și cred că da, ce am făcut a avut un impact destul de mare”. Pentru lumea din care vin, toți sînt niște eroi.
Ionela SĂVESCU
Adaugă un comentariu