Bugetul pe 2010: probleme reale și dezbateri false
Cap în cap 17 ianuarie 2010 Niciun comentariu la Bugetul pe 2010: probleme reale și dezbateri false 0Dincolo de constrîngerile financiare reale generate de criza economică, bugetul pe 2010 este expresia unui imens și iremediabil faliment: falimentul unui model economic bazat pe speculații imobiliare și financiare, pe un consum hrănit din import, pe afaceri dubioase, pe evaziune fiscală și pe corupție. În România se produce puțin și se trăiește peste posibilități, iar inițiativă particulară este sabotată de birocrație și corupție combinate cu incompetența funcționarilor din administrația de stat.
De două decenii paravanul care maschează această decădere economică se numește bugetul de stat, construit de contabili prin metode contabile, fără a avea la bază o viziune sau un proiect de societate. Iar dacă guvernul și-a ascuns lipsa de viziune după poalele FMI, nici opoziția nu a demonstrat prea multă inteligență economică, avansînd soluții financiare nerealiste.
Am avut astfel parte de dezbateri pe tema bugetului de cea mai slabă calitate intelectuală, atît puterea cît și opoziția dînd impresia că improvizează și cîrpesc. Ce altceva a fost de pildă toată discuția despre constribuțiile la asigurările sociale de stat, pe care la un moment Comisia de Buget–Finanțe le redusese cu 10% fără să fi făcut un calcul minim privind impactul acestei reduceri asupra pensiilor și alocațiilor.
În replică, guvernul a avansat ideea perceperii CAS (Casa de Asigurări de Sănătate) și pentru contractele de drept de autor, care sînt folosite pe scară largă pentru plata jurnaliștilor și a artiștilor. A rezultat o întreagă discuție sterilă și falsă cu privire la „privilegiile” pe care le-ar avea jurnaliștii și artiștii, cînd în mod normal ar fi trebuit să se discute despre costul ridicat al forței de muncă în România, care este cauza proliferării acestei forme de plată.
Dacă un angajator este obligat să plătească statului aproape încă odată salariul net pe care i-l plătește angajatului, este firesc să caute soluții alternative. Măcar drepturile de autor, spre deosebire de munca la negru, sînt „la vedere” și impozitate cu 10%. Nu supraimpozitarea, ci, dimpotrivă, reducerea fiscalității, are darul de a scoate banii din zonele gri și negre ale economiei, cum a demonstrat introducerea cotei unice. Revirimentul economic din Occident de pildă este rezultatul unor puternice stimulente fiscale pentru companii și cetățeni, nu al împovărării lor cu noi taxe.
Altă dezbatere sterilă de care am avut parte s-a referit la reducerea numărului de angajați din administrația de stat. Cînd nu a fost dominată de retorica populistă a opoziției, dezbaterea s-a purtat în jurul numărului de disponibilizați ignorînd faptul că esențială este de fapt reforma sectoarelor bugetare – administrație, educație și sănătate. Or Guvernul ne-a prezentat doar reduceri făcute „din pix”, care ar putea avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă ne gîndim doar la comasarea școlilor.
Bugetul de stat pe 2010 este însă doar începutul problemelor noastre, pentru că, imediat după adoptarea sa, guvernanții au început să inventeze noi taxe și impozite. Dacă nu ne va fi bine în acest an, nu criza mondială va fi de vină, ci criza de curaj și de inteligență a celor care ne conduc.
Rodica CULCER
Adaugă un comentariu