Cea mai bună modalitate de a ucide un protest este să-l faci interminabil

Protestele organizate de Platforma DA, în Chișinău, continuă. Vocile protestatarilor ră­mîn ferme, puternice, intransigente. Dar timpul care se scurge e în avantajul marilor conducători ai ţării. Protestele riscă să devină cronice, interminabile, să intre într-o albie a rutinei şi chiar a lehamitei şi să nu-şi mai atingă scopurile ce par, pe alocuri, utopice și contraproductive. Cu cît mai mult vor dura protestele, cu atît mai neinteresante şi mai puțin vizibile vor deveni ele pentru cei care stau acasă şi ezită.

Conducătorii din Republica Moldova sînt şmecheri şi au o strategie pe cît de simplă, pe atît de eficientă. Ei cîştigă timpul preţios, simulează un soi de disponibilitate de a negocia, pro­mit că vor repara anumite lacune dar şi avertizează că plecarea lor poate aduce ţara la un colaps economic. De asemenea, mass-media con­du­cătorilor arată faţeta dizgraţioasă a pro­testelor, de pildă, altercaţiile dintre poliţie şi tovarăşii lui Grigore Petrenco din faţa Procuraturii. Conducătorii mizează şi pe apropierea timpului rece, cînd dormitul în corturi va fi riscant şi improbabil. Condu­că­torii ştiu bine că cea mai bună modalitate de a ucide un protest este să-l faci interminabil şi deci ineficient şi plictisitor. La rigoare, după mai multă vreme, unii cetăţeni ar putea chiar să uite de mişmaşurile guver­nan­ţilor şi să se întrebe: „Dar ce mai vor oare şi tipii aceştia care strigă în Piaţă?”

Se vede cu ochiul liber că acestor proteste nu li se alătură mulți oameni. Există suficienți cetățeni care le privesc cu circum­specție. Și asta pentru că pe tribuna protestatarilor au urcat cîteva personaje care, pe vremuri, s-au plimbat pe culoarele puterii, personaje care au muncit pentru vechii lideri partinici. Că ei au acum o altă retorică e limpede, dar de ce un cetăţean păţit nu ar putea să admită că ei au rămas fideli ve­chilor idealuri? Da, printre liderii protestatarilor există suficienţi oameni simpatici, credibili, dar istoria RM-ului ne-a demonstrat nu o dată că asta e prea puţin.

Mi se pare că lucrurile sînt cît se poate de limpezi. Marii conducători nu vor să plece din funcţiile confortabile şi nici nu au de gînd să schimbe felul urît în care a tot fost condusă ţara. Cei care au participat la Vînă­toarea din Pădurea Domnească, soldată cu un mort, şi cei care au ciordit banii din bănci nu vor fi băgaţi în puşcărie. Sistemul vicios nu poate să-şi sacrifice pilonii de la temelie. Nu cred că niște proteste pașnice pot să schimbe aici mentalitatea guvernanților. Cred că vigilenţa maselor va fi adormită, protestele vor fi ridiculizate, iar după ce se vor dezumfla, marii conducători vor lansa sloganuri noi pentru a face exact ceea ce au făcut de la 1991 încoace.

Text scris de Iulian Ciocan, jurnalist la Radio Europa Liberă