De ce este sărac un sistem de sănătate bogat

Sistemul de sănătate din Ro­mâ­nia prezintă cîteva paradoxuri. Pe o parte, doctorii se plîng de faptul că au salarii mici, care nu le ajung nici măcar pentru traiul de zi cu zi, darămite pentru profesionalizare. Cu­ toate acestea, România este ţa­ra­ care produce cei mai mulţi medici din lume raportat la populaţie: în­tre­ 6.500 și 7.500 de studenţi la me­di­cină pe an. Dintre aceştia, circa 2.500-3.500 devin rezidenţi anual, potrivit doctorului Dan Perețianu, fost președinte al Camerei Fe­de­ra­ti­ve a Medicilor.

Pe de o parte, medicii susțin că sistemul de sănătate este sub­fi­nan­țat, că nu există suficient de mulți bani pentru spitale, medicamente și­ pansamente, însă în ultimii ani în țară au apărut peste 150 de spitale private, care trăiesc mai ales pe ba­za­ banilor proveniți de la casele de asigurări de sănătate. Și, potrivit ace­luiași doctor, „toate acestea de­no­tă­ faptul că sînt extem de mulţi bani pentru finanțarea sistemului, care să le permită să existe, altfel, s-ar des­fiinţa”.

Pe de o parte, doctorii ne transmit mereu că nu mai au medicamente în spitale, ne trimit să le cum­părăm noi pentru rudele in­ter­nate sau pur și simplu ne tra­tea­ză cu spe­ranțe. Și totuși, firmele de me­di­ca­mente anunţau în 2014 vînzări de circa 3 miliarde de euro. Din care, cheltuiala publică cu medicamen­te este de circa 2,5 miliarde de e­u­ro.

În fine, dincolo de aceste date concrete, curtea aproape oricărui spi­tal din România are cel puțin un bolid foarte scump parcat a­co­lo, de obicei al directorului bugetar sau al vreunui profesor doctor cu un salariu mic de la stat.

Mulți profesioniști din siste­mul­ de sănătate o știu, iar unii, ca doctorul Dan Perețianu, o și afirmă pu­blic: deși nu e perfect, deși are nu­me­roase probleme, sistemul de să­nă­tate românesc are toate pre­mi­se­le să nu fie dezastrul care este: me­di­ci suficienți (mai mulți, raportat la populație, decît SUA sau Ja­po­ni­a), spitale destule (chiar și priva­te,­ aproape patru pentru fiecare ju­deț al României), sume importante de bani doar pentru serviciile me­di­cale (8 miliarde de lei/circa 2 mi­li­arde de euro anual).

Dar se fură. Și aceasta este che­ia pentru care toa­te cifrele încurajatoare se trans­for­mă în umilințele și disperarea de zi cu zi. Procurorii de­scoperă tot mai multe rețele de me­dici care prescriu preferențial me­­dicamente (mai a­les dintre cele on­cologice, pentru că acelea sînt cele mai scum­pe – un fla­con de Yervoy, fo­lo­sit pentru bol­­na­vii de can­cer în faze avansate costă și 18.000 de euro, po­trivit Ziarului financiar), primind la schimb bani sau cadouri (o ex­cur­sie în India în ultimul caz de acest fel investigat). Chiar în timp ce scriam acest text, presa relata des­pre faptul că șeful La­bo­ra­to­ru­lui de Radiologie şi Imagistică me­di­cală din cadrul Spitalului de Ne­u­rochirurgie „N. Oblu” din Iaşi şi un infirmier au fost reţinuţi pentru luare de mită şi abuz în serviciu de către DNA.

Și, desigur, se face foarte multă ri­sipă. Presa scrie de ani de zile des­pre aparatura de sute de milioane de euro care zace în subsolurile diferitelor spitale din țară (și eu am scris acum mai bine de 12 ani des­pre echipamente performante care fuseseră abandonate în curtea Spi­ta­lului Sf. Spiridon din Iași). Deși își permite cu greu cheltuielile pe care le facem în sistemul de să­nă­ta­te, România își bate joc de propriile resurse. Avem cel mai mare număr de internări în spitale din toa­tă Uniunea Europeană, devansînd țări mai bogate și mai performante precum Austria sau Marea Bri­tanie. Acest lucru se întîmplă pen­­tru că doctorilor și pacienților ro­mâni le e greu să își schimbe men­talitatea. Un prieten medic îmi spu­nea că ai săi colegi prescriu in­ter­nări­ chiar și pentru cele mai ba­na­le diagnostice, pentru că pur și sim­plu așa au reținut ei că trebuie fă­cut,­ dar și pentru că pacienții con­si­deră că sînt neglijați dacă un doc­tor le indică un tratament acasă.

De ce se fură și se face risipă în sistemul de sănătate? Pentru că se fu­ră și se face risipă de resurse pu­blice în toată România. Pentru că doar dosarele penale și reținerile D­NA nu sînt suficiente pentru a schim­ba o societate pe care majoritatea o tolerează așa coruptă. Me­di­cii vor continua să ia șpagă atît timp cît vom insista să o dăm. Și – căci au fost alegerile locale du­mi­ni­că – nimic nu se va schimba cît timp mai sînt români care con­ti­nuă ­să aleagă politicieni care le cer vo­tul din arestul preventiv.

Text scris de Răzvan Chiruță, redactor-șef „România liberă”