„Detonatorul protestelor de acum a fost modul foarte mișel în care a fost învestit Guvernul Filip”

Care sînt motivele pentru care protestează de această dată locuitorii din Republica Moldova?

Oamenii încearcă să blocheze preluarea controlului absolut asupra instituțiilor statului de către controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. După ce și-a subordonat în totalitate Procuratura, justiția, Centrul Național Anticorupție și alte instituții, omul acesta avea nevoie de restul instrumentelor ca să fie sigur că nu va îndrăzni nimeni să-i strice mașina de făcut bani. Unul din aceste instrumente este, de exemplu, Ministerul de Interne, cu cele aproape 20 mii de polițiști, pe care nu le controla pînă acum, funcția de ministru de Interne revenind permanent, la formarea guvernelor, liberal-democraților. Ca să fie clar: acest individ dubios a reușit să-și creeze în Moldova un adevărat imperiu care îl deservește. Exact cum un guvern este împărțit în ministere și secții, așa am impresia că sînt repartizate rolurile și în imperiul lui Plahotniuc. Această caracatiță consumă resurse inimaginabile – bani negri, foarte mulți bani. Vă mai mirați că din băncile moldovenești dispar miliarde?.. Iată de ce el nu se mai poate opri. Iată de ce el trebuie oprit! Iar detonatorul protestelor de acum a fost modul foarte mișel în care a fost învestit Guvernul Filip, cu ignorarea procedurii legislative și cu depunerea jurămîntului pe furiș, la miezul nopții.

Care sînt revendicările protestatarilor?

De fapt, de data aceasta e o singură revendicare – alegeri parlamentare anticipate. S-a sperat pînă în ultima clipă că șeful statului Nicolae Timofti va rezista presiunilor care știm că s-au exercitat asupra sa și asupra familiei sale și va genera aceste alegeri anticipate, prin desemnarea unui candidat care să fie respins de Parlament, procedură care pe 29 ianuarie ar fi culminat cu dizolvarea Legislativului. Dar am văzut acea interpretare foarte ciudată, din 29 decembrie 2015, a Curții Constituționale care l-a obligat pe președinte să desemneze candidatul „majorității parlamentare”. A urmat ceea ce noi la Chișinău numim „afacerea cu deputați”, cînd 14 deputați s-au rupt subit de PCRM și au trecut la PD, apoi și „valsul” celor 8 liberal-democrați care s-au încleiat de majoritatea patronată de PD. Președintele a preferat să nu se sacrifice pentru popor și a acceptat jocurile PD.

S-a speculat că Guvernul Filip ar fi condus din umbră tot de Vlad Plahotniuc. Cît de adevărată credeți că este această afirmație?

Însăși Pavel Filip a declarat înainte să fie învestit că se va consulta cu Plahotniuc. Dar ar fi naiv să credem că Filip nu va pune Guvernul în slujba oligarhului-șef în condițiile în care se știe că cei doi sînt foarte apropiați încă din facultate. În plus, să nu uităm că „guvernul Streleț” a fost demis la două zile după ce premierul Valeriu Streleț a refuzat, într-o duminică, să-i răspundă la telefon unui oarecare Vlad Plahotniuc, care nu avea nici o funcție oficială în stat.

Ce interese au Dodon și Usatâi de promovează organizarea alegerilor anticipate?

Pe fondul dezamăgirii profunde a populației în partidele pretins pro-europene, care timp de 6 ani au furat și au sărăcit Moldova, sondajele arată că partidele celor doi exponenți ai intereselor rusești în Republica Moldova sînt pe val. Ei sînt conștienți că în cazul în care aceste alegeri anticipate nu vor avea loc acum, în următorii trei ani Plahotniuc își va întări atît de tare pozițiile încît, pînă la alegerile ordinare din 2018, din partidele lor să se aleagă praful, iar ei ar putea ajunge la pușcărie. Asta dacă nu cumva Dodon-Usatâi și Plahotniuc au același centru de comandă la Moscova.

Ar putea însemna alegerile anticipate salvarea Republicii Moldova sau din contră, ar înrăutăți situația?

Nu m-aș aventura să „desenez” vreun scenariu foarte exact. În condițiile în care, ar apărea una sau două alternative politice pro-europene puternice, cu oameni integri și strategii agresive de promovare, ar apărea o șansă. Aceste alternative au apărut deja – Partidul „Demnitate și Adevăr” și Partidul Acțiune și Solidaritate, de construcția căruia se ocupă ex-ministrul Educației, Maia Sandu, pe care sondajele o dau drept lider național. Așa cum arată, însă, acum tabloul politic moldovenesc, există două soluții, ambele la fel de proaste: ori evităm anticipatele cu riscul apariției în Moldova a unui regim criminal, ori provocăm anticipate cu riscul victoriei masive a partidelor pro-ruse.

Ce a însemnat pentru popor învestirea pe ascuns a Guvernului Filip?

Însăși învestirea înseamnă sfidarea Constituției și a voinței populare, iar faptul că s-a făcut pe furiș, înseamnă ură și frică față de propriul popor. Acea majoritate parlamentară, încropită suspect de PD, nu reprezintă votul cetăţenilor. Eu, care am votat la alegerile din 30 noiembrie 2014 pentru PL, nu am votat pentru un guvern pro-Plahotniuc, ci am votat pentru un partid care ne promitea unirea cu România. Cei care și-au dat votul pentru comuniști sau liberal-democrații, dacă vroiau să voteze pentru Plahotniuc, ar fi votat PD. Faptul că s-a mers atît de brutal împotriva poporului mă face să cred că mulți pușcăriabili din actualul Parlament au simțit că libertatea lor este în pericol.

Care sînt măsurile pe care ar trebui să le ia politicienii din Republica Moldova pentru a depăși criza internă din ce în ce mai acută?

Dacă ne referim la cei care nu fac parte din combinația lui Plahotniuc și au viziuni pro-europene – să întrețină presiunea străzii și să-și fortifice relațiile cu prietenii externi ai Republicii Moldova. Pe de altă parte, să-și asume rolul de alternativă pro-europeană și să se impună tactic și hotărît în fața cetățenilor, aducînd în politică oameni absolut integri care iubesc cu adevărat Moldova. Dacă ne referim la cei care fac parte din schema oligarhului – singurul lucru bun pe care îl mai pot face pentru țară este să se retragă, dar nu o vor face, așa că nu mai pierdem spațiul de ziar cu ei. Politicienii pro-ruși ar putea contribui esențial la prosperarea Moldovei prin renunțarea la rolul de servitori ai intereselor străine și de mercenari politici.

Ce șanse credeți că are Guvernul Filip de a redresa țara?

Este naiv să speri că vreo emanație a PD poate „redresa țara”. Aceasta este o grupare de dubioși care percep Moldova ca pe un SRL din care trebuie să stoarcă bani. Eu nu-mi imaginez cum UE, pentru care reformele, democrația, bunăstarea oamenilor sînt valori supreme, va dialoga la Chișinău cu o grupare care a acaparat statul și încearcă să îngenuncheze poporul? Dar am văzut mesajele de sprijin care au venit și am senzația că UE s-a împăcat cu această situație.

În contextul dat, există o presiune pusă pe președintele Nicolae Timofti? Dacă da, cine o exercită?

PD a exercitat presiuni asupra lui atunci cînd a îndrăznit să-l desemneze pe Ion Sturza la funcția de premier. Acum, asupra președintelui nu se mai pune nici o presiune. El a avut șansa să plece erou din această funcție, dar a ratat-o. În cărțile de istorie eu am citit că oamenii de stat se comportă altfel.

Interviu cu Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle în Republica Moldova