Mladici este trecutul

Capturarea generalului Ratko Mladici, omul considerat responsa­bil pentru masacrul de la Srebrenica, din timpul războiului din fosta Iu­gos­lavie, a redeschis pentru scurt timp cel mai negru capitol din istoria re­centă a Europei. Este un capitol pe care autoritățile de la Belgrad și, apa­rent, tot mai mulți sîrbi, vor să îl lase în urmă.

Că Mladici aparține trecutului au spus-o, imediat după arestare, pre­șe­din­tele Boris Tadici, ministrul sîrb de interne Ivica Dacici și întreg gu­ver­nul de la Belgrad. Ani buni, gene­ra­­lul s-a ascuns în văzul lumii și a be­ne­ficiat de ajutorul unei rețele ex­tin­se de prieteni, mulți dintre ei oficiali ai guvernului, armatei sau ai serviciilor secrete. Lucrurile s-au schimbat. Pentru executivul condus de Par­ti­dul De­mocrat, al președintelui Boris Tadici, principala țintă este acum una prag­matică – începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Transferul lui Mladici către Tri­bu­na­lul de la Haga îi aduce pe sîrbi mai aproape de acest pas.

Că o parte tot mai importantă a po­pulației sîrbe dorește să lase trau­me­le războiului în trecut a demons­trat-o numărul relativ mic de oameni ce au ieșit pe străzile din Belgrad pen­tru a-și arăta susținerea pentru Mla­dici. O mulțime comparabil mai mică decît cea care a ieșit în stradă la ares­tarea lui Radovan Karadjici în 2008. Chiar reacția liderului princi­pa­­lei grupări de opoziție, Partidul Progresiv (ultranaționalist), a arătat că lucrurile se schimbă. Pus în im­po­si­bilitatea de a condamna arestarea, de teamă că și-ar strica relațiile cu ofi­cialii din cancelariile occidentale, To­mislav Nicolici a renunțat la ex­pri­­marea tranșantă pentru una atît de eu­ropeană: „Sînt surprins”, a spus el.

Capturarea lui Mladici, salutată de Europa și SUA, nu încheie toate so­cotelile cu trecutul în spațiul fostei Iu­goslavii. Problema Kosovo rămîne încă la ordinea zilei, iar Belgradul va tre­bui să găsească o cale pentru a nor­ma­­liza relația cu Priștina. Co­mu­ni­ta­tea internațională va trebui să sprijine în continuare micul stat, așa cum va trebui să sprijine și Bosnia-Her­țe­go­vi­na.

Pentru europeni în general, epi­so­dul Mladici a venit la timp pentru a le reaminti cît de distructive au fost po­liticile naționaliste în trecut. Eu­ro­pe­nii nu ar trebui să uite nici faptul că is­toria are tendința de a se repeta. Și să înțeleagă că nu trebuie să cedeze ape­lurilor populiste și naționaliste lan­sate de politicienii ce încearcă să pro­fite electoral de pe urma crizei.

Adrian COCHINO