Ovidiu Nahoi: „Victoria din Republica Moldova este una scrîșnită”

Alegerile parlamentare de la sfîrșitul lunii noiembrie din Republica Moldova s-au terminat cu ideea unei victorii. În urma lor, forțele pro-europene au strîns mai multe voturi comparativ cu formațiunile pro-ruse, ceea ce le oferă posibilitatea de a avea majoritate în guvern. Însă victoria este una parțială, dacă avem în vedere faptul că nordul și sudul Republicii Moldova și-au îndreptat votul către Rusia și doar Chișinăul și împrejurimile s-au vrut mai aproape de Uniunea Europeană. Iar greul noii coaliții de abia acum începe.

Faptul că partidele europene (PLDM, PDM și PLM) au devansat formațiunile proruse (PSM și PCRM) poate fi văzut o victorie?

Nu, pentru că în realitate partidele pro-europene nu au devan­sat partidele pro-ruse. Asta s-a da­to­rat doar reglementărilor legii elec­torale din Republica Moldova și jo­cului din jurul pragului electoral. Dacă ar fi socotite toate voturile ca­re s-au dat, să fie luate în calcul și partidele care nu au trecut pragul electoral, atunci lucrurile nu stau chiar așa. Victoria forțelor pro-euro­pene este dată doar de aceste re­gle­mentări privind legea elec­to­rală, sigur ele erau cunoscute di­na­inte, regula jocului era știută, dar dacă privim la structura votului, nu putem vorbi de o victorie. Apoi, forțele pro-europene au cîștigat efec­tiv teren în Chișinău, în regiunea înconjurătoare și în diaspora. Prac­­tic în interior, votul a fost preponderent împotriva formațiunilor pro-europene. Așa că situația rămîne în continuare complicată în Repu­bli­ca Moldova.

În ce direcție sînt șanse să se îndrepte Republica Moldova după alegeri, către Uniunea Europeană sau să rămînă consolidată în relațiile cu Rusia?

În momentul acesta, așa cum a ieșit jocul politic după alegeri, for­țe­le pro-europene sînt favorite pen­tru a face o majoritate și a merge mai departe, chiar dacă este o majoritate destul de subțirică și fără a avea majoritatea necesară impunerii pre­ședintelui. Vor fi obligate să negocieze cu comuniștii și să facă niste compromisuri, nu cred că drumul european al Republicii Moldova se va schimba, depinde însă de vite­ză și trebuie să ne dea de gîndit faptul că totuși, după atîtea eforturi, nu putem să vorbim despre o victorie. Iată, dacă facem comparație cu ceea ce s-a întîmplat în Ucraina, unde orientarea pro europeană de la alegerile legislative a fost pre­pon­derentă, undeva în jur de 70%, nu putem spune același lucru despre Republica Moldova. Aici este o pro­blemă, probabil că și sancțiunile eco­nomice au jucat împotriva in­te­re­selor cetățenilor și nu au compensat ridicarea vizelor, lucru de ca­re probabil au be­ne­ficiat cei care ori­cum aveau cetă­țe­nie română și ca­re nu aveau nevoie de vize ca să iasă în Vest. Lucrurile sînt destul de complicate. Și noua coaliție trebuie să ia repede măsuri pentru a aduce îmbunătățirea situației economice, pentru că fără asta, cu greu se poate vorbi despre Euro­pa.

Rezultatele alegerilor au fost influențate de alegătorii din interiorul țării sau mai mult de cei din afara ei?
Cred că nu am asistat la un fe­no­men precum cel din România, la o in­flu­ențare pu­ter­nică a rezul­ta­tu­lui dinspre ex­te­rior, atît prin intermediul mass-media cît și prin in­termediul discuțiilor directe sau prin mijloace electronice. Cred că din acest punct de vedere socie­ta­tea moldovenească este puțin ră­ma­să în urmă în comparație cu Ro­mânia și asta este explicabil din mul­te con­siderente. Dar mai e ce­va, în Re­publica Moldova, mass me­dia este controlată în bună mă­su­ră dinspre Rusia, principalele pro­grame me­dia sînt de proveneință rusă. Ro­mâ­nia nu a reușit să ajute la crea­rea unei medii puternice pro eu­ro­pe­ne în Republica Mol­do­va și ex­por­tul de cultură ro­mâ­nească este destul de slab. Sigur, dacă mergi prin Mol­do­va, vezi mașinile de po­li­ție ro­mânești, vezi uniformele de ins­pi­rație românească, vezi că Ro­mâ­nia a fost un model. Un model din punct de vedere mediatic a fost făcut foarte puțin și asta se vede. Nu a fost o influență atît de mare a votului cum a fost în România pentru că, dacă ne uităm pe regiuni, vedem că nordul are un vot pu­ter­nic spre Rusia, partea de sud la fel, doar în jurul Chiși­nă­u­lui lucrurile s-au schimbat. Repu­bli­ca Moldova este mică, dar e mai divizată decît am fi crezut. În re­giu­nile unde tra­di­țiile joacă un rol mai important, zone preoponderent rurale, acolo tea­ma de schimbare este foarte ma­­re și doar în jurul capitalei există o dorință de europenizare așa cum ne arată distribuția voturilor. Este o dias­po­ră puternică, care a reușit să ba­lanseze majoritatea parla­men­tară și să o ducă spre forțele europene, dar nu în măsura în care poate ne-am fi așteptat după tot ce s-a în­tîmplat cu Republica Moldova în ultimul an, după ridicarea vizelor, după toate încu­ra­jă­ri­le primite de la București și Bru­xelles poate ne-am fi așteptat la mai mult.

Pot fi ele caracterizate ca o nevoie de schimbare și comparate cu cele din România de exemplu?

Nu, din păcate. În România a fost un val de schimbare, rămîne ca socialiștii să dea explicații cum de s-a produs la momentul oportun, însă în Republica Moldova este o victorie scrîșnită, pe baza re­gulamentului și mai puțin pe baza votului popular.

De aceea spun că vechea noua coaliție de la Chi­și­nău va avea o misiune foarte grea. A fost un vot mai degrabă care a menținut situa­ția politică dinainte de alegeri, însă fără a da un im­puls suplimentar drumului european, dimpo­tri­vă cele care au avut de cîștigat în număr de voturi sînt par­tidele an­ti-europene fără a re­uși să determine balansarea ma­jo­ri­tății în parlament, dar punînd o problemă în plus coaliției.