Suspendare și disperare

Ediția 2011 a singurului proiect coerent sau măcar consecvent al Opo­­­ziției nu stîrnește deocamdată cine știe ce entuzism. Dacă își va menține parametrii actuali, nici în viitor nu are cum să o facă.

PSD, în duet cu PNL, a lansat pe genunchi proiectul căruia i-au tot dat tîrcoale de cîțiva ani încoace. Pe genunchi și din disperare!

Fapt nr 1: USL a scăzut specta­culos în TOATE sondajele de opinie. Cifrele vehiculate în piață trimit la cel puțin 10 – 12% scădere pentru nici măcar un an de acțiune politică la comun a PSD și PNL (da, plus PC!). Cei care știu să citească sondajele de opinie – și măcar PSD mai are cîțiva asemenea oameni – știu că mai important și, pentru useliști, mai grav decît scăderea din sondajele de opinie e trendul. Or, trendul indică, de luni bune, o eroziune masivă a acestui proiect politic la care se văd din avion cusăturile de la încheieturi și, pe cale de consecință, o scădere constantă.

Fapt nr 2: la capătul unei opera­țiuni profund staliniste, cu ritm bun și cu final previzibil, PSD îl exmatri­culează, cu scandal public, pe Mir­cea Geoană, fost candidat la prezidențiale și, de puțin timp, și fost nu­măr doi în statul român. Meciul violent în care sînt direct implicați Ponta, Geoană, dar și alți pesediști care găsesc o bună oportunitate de a-și mai atenua din frustrările acumulate are o expunere publică foarte bună și, cum o recunosc la unison pesediștii, nu dă cu plus pentru cel mai mare partid al Opoziției actuale. Mă­su­rători discrete vorbesc – și nimeni de la PSD nu contrazice asta – de al­te cîteva procente pe care PSD, deci și USL, le pierd în aceste ultime do­uă săptămîni. Geoană e trimis depar­te de PSD – și cînd spun asta nu mă gîndesc neapărat la Dăbuleni –, dar motivația în baza căreia a fost or­ches­trată execuția sa nu convinge pe nimeni. Mai mult, arată un partid, în acest caz PSD, nervos și incapabil să acopere mai inteligent (așa cum a fă­cut-o în trecut, în alte contexte) o execuție politică.

Descoperiți, derutați și serios afectați la nivelul percepției publi­ce, PSD – ei sînt primii și cei mai vocali, să observăm! – decid să lu­cre­­ze mai serios asupra proiectului sus­pendării lui Traian Băsescu. E stră­­vezie motivația de a întoarce agen­da publică prin acest demers. E evident acest fapt; pe de altă parte, efectele sale pot fi periculoase chiar pentru inițiatori, mai ales că, de la momentul T0 (anunțul public!), USL nu explică deloc convingător care sînt resorturile logice și legale ale unui asemenea demers.

Pe de altă parte, nu ar fi prima dată cînd, în duet, PSD și PNL își etalează în toată splendoarea sa mediocritatea strategică și oferă ad­versarilor nu minge la fileu, ci un set de mingi la fileu.

Cristian PĂTRĂȘCONIU