Bancul cu transparența

Șapte profesori ai Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași vor candida pentru funcția de rector. În planurile acestora de management, fie că au fost croite de echipe bine-plătite sau că arată ca o listă de cumpărături făcută în Word, apare cu recurență un concept – conducere transparentă. Acest „transparent” are dublu sens – pe de o parte, că nu se vor lua decizii fără consultarea comunității academice sau a membrilor ei, și pe de altă parte, că instituția de învățămînt superior promite să aibă o altfel de comunicare publică.

În ultimii ani, reporterii „Opiniei studențești”s-au lovit de o problemă continuă, în ceea ce privește toate universitățile din Iași. În ciuda unei deschideri de a colabora la nivel personal, manifestată de către persoane din aparatul administrativ al universităților, birocrația și închistarea instituției în sine au făcut imposibilă o comunicare transparentă, în multe cazuri. Și problema nu este neapărat de aparat administrativ, fiindcă dacă ar fi așa, s-ar putea regla cu ușurință de un rector și o echipă dispuși să comunice. Problema este de mentalitate, a oamenilor în legătură cu presa, și aici transcendem și mediul universitar.

Cea mai mare problemă în relația dintre un jurnalist și o potențială sursă oficială de la care poate proveni sau nu un subiect este stabilirea informațiilor care sînt „de interes public”. Un rector s-ar putea să nu considere relevant sau de interes public ce achiziții s-au făcut din fondurile proprii, care e valoarea acestora, de ce nu s-au achitat salariile la timp sau care sînt plafoanele de cheltuieli impuse pe facultăți. Am auzit de mai multe ori, pe teren, expresia „dar pe cine interesează asta?” decît „dați-mi cîteva zile să vă pot răspunde”. De cealaltă parte, presa ar vrea să afle, pe legea 544, de la mărimea pantofilor membrilor Senatului și pînă la tabieturile culinare ale portarilor.

De aceea transparența trebuie să fie un punct important în toate planurile manageriale, indiferent de universitate. O transparență care să presupună o comunicare onestă între presa bine-intenționată și conducerea instituției de învățămînt superior. O transparență care să garanteze respectarea legii – organizarea conferințelor de presă periodice, desemnarea unei persoane pentru legătura cu mass-media, publicarea la timp pe siteul universității a Hotărîrilor Senatului, ale Consiliului de Administrație și ale Consiliului de Etică. Informații care, în acest moment, se pot găsi doar sporadic și bine ascunse pe siteurile celor cinci universități de stat din Iași.

Informații care pot asigura o transparență inclusiv pentru propria comunitate academică, pentru că, în ciuda unei păreri generalizate, pe siteuri nu intră doar bobocii și presa, ci o bună parte din oamenii care vor să știe în ce direcție li se îndreaptă „Alma Mater”.