Complexul superiorității în HD

Printre atîtea metehne de care nu ne-am vindecat în 30 de ani se numără și boala trecutului glorios iluzoriu și a inventării sau hiperbolizării unor realizări și caracteristici actuale la fel de mărețe. Reprezentativ pentru această mentalitate găunoasă este filmul despre România la sărbătorirea Centenarului, lansat de Guvern săptămîna trecută. O înșiruire odioasă și protocronistă de minciuni și exagerări rostite pe un ton nefiresc de afectat.

Un film care laudă pădurile țării, cu toate că doar în 2017 autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale de copaci, o medie de 34 de astfel de infracțiuni pe zi, cu 32% mai multe decît în anul anterior. „România, sălaș pentru ultimii lupi liberi din Europa”, cu imagini din Norvegia. Apoi, minciunile cu care ne batem naționalist cu piatra în piept, cum ar fi faptul că în România pentru prima oară un om s-a ridicat de la sol cu un aparat mai greu decît aerul – fals, frații Wright făcuseră asta cu trei ani înainte; apare desigur și minciuna că românii au inventat insulina, prin Nicolae Paulescu, de care beneficiază acum întreaga lume – fals, cercetătorii canadieni Frederick Banting și JJR Macleod, care au luat și Premiul Nobel pentru asta, au studiat efectele insulinei la om, în timp ce Paulescu abia o studia pe cîini; mai mult, Nicolae Paulescu a fost un antisemit și promotor al rasismului și al eugenismului, teoria purificării rasiale; este menționat și Dracula, de parcă ar fi vreun merit românesc – fals, e creația scriitorului irlandez Bram Stoker, care nu a vizitat niciodată România și în notițele căruia nu a fost descoperită nici o mențiune la Vlad al III-lea, doar au încercat românii să le potrivească ulterior, de dragul publicității; Gerovital, inovația anti-îmbătrînire românească, altă minciună uriașă, demonstrîndu-se științific de acum zeci de ani că produsul nu oprește cu nimic îmbătrînirea, acesta fiind și interzis de Food and Drug Administration în Statele Unite. Iar personajele cu adevărat merituoase din istoria noastră, prezentate în filmul Guvernului, precum Brâncuși, Eliade sau Cioran, sînt acelea care au plecat din România și nu s-au mai întors de bine ce le era aici.

Spre final, ne lăudăm și cu faptul că sîntem membri ai Uniunii Europene, deși aproape că nu e zi în care liderii coaliției de guvernare să nu abată și mai mult țara de la traseul democratic și occidental al acesteia, prin declarații eurofobe și inițiative contrazic valorile europene. „Toleranța și buna înțelegere caracterizează viața cetățenilor români”, aceiași cetățeni care acum două luni organizau referendum pentru restrîngerea drepturilor unei minorități. Și, cireașa de pe tort, „La mulți ani România!” scris la final, fără virgula necesară, în spiritul agramaților politicieni care ne conduc.

Nici un film plătit de guvern cu imagini frumoase filmate cu drona nu va schimba faptul că România la Centenar e țara cu cei mai mulți emigranți, după Siria. Deși realitatea e departe de acel clip care aduce a propagandă comunistă, avem în continuare oameni cu care să ne mîndrim, care fac lucruri spectaculoase, de multe ori cu piedici puse de autorități. Adevărații patrioți, cei care-și fac treaba cu cinste și încă rezistă. Mi-ar plăcea să văd un clip și cu ei, că de mîine-poimîine s-ar putea să-i mai prindem doar pe Skype.