România în sînge

Sătul de procente și exit poll-uri, concluzia generală în urma alegerilor europarlamentare de duminică e că cei mai mulți români nu doar că nu au nici cea mai mică urmă de cultură politică, însă nu dispun măcar de un decodor de bun simț sau nesimțire. Pentru că alegerile într-o țară în care penalii din politică sînt atît de flagranți asta sînt, o probă de bun simț. Nu trebuie să te naști printre politologi să-ți dai seama că e penibil s-o trimiți pe Maria Grapini în Parlamentul European, femeie care nu știe să scrie corect în limba țării în care s-a născut – mi-e frică să mă gîndesc cum stă cu engleza -, și care evită cu perseverență să posteze pe rețelele sociale mesaje fără greșeli.

Alianța PSD-UNPR-PC a obținut un covîrșitor 41% sub care liderii mugurilor de simulacre de partide de dreapta se ascund în declarații în care-și ling rănile visîndu-se cumva învingători, în felul lor. Rezultatul mic obținut de PNL (14,92%) n-ar trebui să mire pe nimeni. Liberalii de bună credință și-au dat seama odată cu semnarea alianței USL că partidul lui Brătianu de mult nu-i mai reprezintă și s-au reorientat, dispersat, în alte părți, sau au stat acasă.

Elena Udrea își laudă PMP-ul ca fiind „cel mai important partid de Opoziție”, calificînd rezultatul de 6,7% obținut drept „o victorie”, chiar dacă se situează pe locul al patrulea. Udrea e un personaj șifonat, în care nu mai are încredere multă lume în afară de „plapuma de partid”, cei care votează cu cine trebuie indiferent de circumstanțe. Fără sprijinul (deloc în regulă, să nu uităm) lui Băsescu, PMP-ul s-ar fi scufundat mult sub linia de 5%.

Theodor Stolojan și băieții din PDL (11.82%) ar trebui să-i pupe picioarele Monicăi Macovei. Ea a făcut din aproape-defunctul partid soluția de compromis pentru mulți. Faptul că a fost un europarlamentar exemplar și că a contribuit considerabil la lupta anticorupție a convins mulți sceptici să pună ștampila pe toată lista PDL, urcînd cu cîteva procente sigure scorul portocaliilor.

Partidul-căpușă UDMR s-a mobilizat în a doua parte a zilei și a strîns un impresionant 7,1%. Impresionant și dezamăgitor pentru orice om cu capul pe umeri e rezultatul independentului Mircea Diaconu (5,91%); un om care a promovat desființarea ANI, aceeași agenție care-l declarase incompatibil în momentul în care îndeplinea în același timp și funcția de director de teatru și aceea de parlamentar și care are treabă cu politica cum am eu cu fotbalul. Dar nu e nimic, candidatul Antena 3 a dovedit că mașina de propagandă a lui Voiculescu e mai eficientă ca niciodată și că românii înțeleg democrația prin a vota talentul în orice alte domenii, și nu programul. Dacă trăia Sergiu Nicolaescu făceau o alianță și rupeau gura tîrgului electoral.

A doua dezamăgire e scorul mic (2,11%) obținut de Forța Civică, partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu, una dintre cele mai decente, culte și cu bun simț prezențe din politica actuală românească. Nu-mi place să generalizez, dar comparînd cu covîrșitorul procent al partidului penalilor, PSD, nu poți decît să te resemnezi la concluzia că românii sînt niște proști care-și merită soarta. Dar ca s-o cităm pe noua doamnă europarlamentar, „Doambe ajută!”.