Studentii euro

Daca au parintii plecati in strainatate cu siguranta au mai multi bani. Se descurca mai bine decit altii si in plus, vesnica intrebare a parintilor: “Ce nota ai luat?” nu devine bataie de cap pentru ei in sesiune. Nu trebuie sa-i numaram de prin sondaje ca sa putem spune ca sint mult prea multi studenti care traiesc din subventia primita prin Western Union.

Ne-am gindit chiar, inventivi fiind, ca trebuie sa-i indepartam de la bursele sociale pe care le iau ilegal. De unde stim noi ca toti studentii care s-au inscris pe listele pentru aceste burse nu primesc bani din doua parti si-si mai rotunjesc “venitul” binisor cu cele 200 de lei de la universitate? Rusine lor!

“Mama lui e plecata” e o catalogare a studentului care sigur trebuie sa fie o pramatie, sa vina cu masina la scoala chiar daca are 200 de metri de mers pe jos, sa se incalte cu “nike”-uri si hanorace Reebock, sa-si plateasca examenele ca sa promoveze. Fenomenul pe care si sociologii il neaga, al studentilor cu parintii plecati in strainatate, nu ingrijoreaza pe nimeni in realitate. Pentru acesti tineri este singura posibilitate ca sa ramina in facultate, pentru parinti este singura posibilitate de a munci, pentru economia romaneasca e motivul pentru care euro scade in luna august si de Craciun.

Generatia “singur acasa”, cum s-a numit campania nationala din mass – media, a adunat toate problemele, cauzele si efectele fenomenului. Cu toti s-au transformat in specialisti in terapia de grup si au dat pronosticuri: “acesti copii sint mai agresivi”, “le este greu sa se adapteze”, “se maturizeaza mai repede”. S-a prevestit si o rata a migratiei mai mare odata cu deschiderea granitelor Uniunii, s-au calculat salariile si s-au dat diverse explicatii pentru viata dezordonata a studentului – singurul locatar al unui apartament spatios, “ferit” de grija parintilor.

Cu toate acestea, la universitate nimeni nu pare sa se ingrijoreze, ba chiar se incapatineaza sa vada jumatatea plina: sint studentii, astfel, mai interesati sa invete italiana, spaniola si poate, daca persevereaza in a studia limbile europene, reusesc sa detroneze ascensiunea englezei ca limba de circulatie internationala.

In Babelul calculelor facute de reprezentantii facultatilor, studentii, deja trecuti de 18 ani, cu buletin si cu pretentii de maturi, s-au clasificat doar in cei care sint ori ba platitori de taxa.

Andreea ARCHIP