Conversații la întîmplare
Opinia de la centru 28 februarie 2012 Niciun comentariu la Conversații la întîmplare 0„Curcanu la telefon. Vasile sînt acuma în Carrefour, vrei să-ți iau una de Alexandrion ori ceva mai moca, un Passion ceva. Sînt cam la fel la gust, îți zice expertu’. Și nu-mi dai banii că și așa am să-ți dau eu de pe sticlele alea de bere de atunci, da’ vezi să nu afle Măriuca. Că nu știe de banii ăștia și nici de sticlele alea. Duminică plec la țară, am un parastas, îți aduc niște țuică de aia de-a lu’ socru-miu și o sticlă de frăguță, știu că-ți place, de aia ca la Revelion. Hai pa!”. Curcanu, după cum s-a intitulat personal, are un pardesiu negru, o pălărie de văcar texan și mustețe ca tăciunele, frumos tunse după conturul buzelor. Dolofan la față și roșu în obraji, se grăbește să prindă un cărucior pentru cumpărături, sîmbăta este cam aglomerat, ce-i drept.
***
Priponită bine de tocurile ei cui, cucoana cu haină roșie de blană se oprește în ușa magazinului de bijuterii. Au reduceri. „Alo, fata mea, eu știu că nu vrei nimic da’ totuși e ziua ta. Eu îți iau. Ce vrei, zi-mi să nu mă trezesc după aia că nu-ți place și faci fițe-fițe. Îți iau un biju, o eșarfă ori o poșetă de ocazii? Cum? Ai din astea? Ori un parfum ceva? Lasă că văd eu, meriți ce-i mai bun, i-am spus și soțului meu să-mi dea bani dimineață că trec pe la tine. Nu face, lasă, te revanșezi tu cîndva, pregătește o cafea cînd vin. Pupici, dragă!”. Apoi intră la Meli Melo și privește simandicos la șiragul de lănțișoare. „Avem reduceri mari”, spune vînzătoarea. „Acestea sînt suflate cu aur și costă 10 lei, au fost 50, 60 de lei pînă acum. Azi e ultima zi și eu zic că merge un cadou, v-am auzit vorbind”. Cucoana analizează dînd din nas un lănțișor cu pandativ și spune: „Îl iau pe ăsta, la urma urmei nici un cadou prea scump și oricum ea nu știe, e de undeva pe la țară”.
***
La casa de marcat coadă până la raftul cu ouă. „Doamnă da’ cum să fie un cofraj 24 de lei, era 14 cînd am luat data trecută.” Casiera: „Erau de la găini stresate alea ieftine și s-au retras, nu vă mai uitați la știri?”. Clientul nervos: „Vai de capul meu, și astea ce-s așa de scumpe? Le face vreo găină de aur? Lăsați-le, nu le mai duc înapoi.” Casiera: „Vă costă 73 de lei”. El: „Of, nu am suficient, trebuie să renunț la ceva. Tăiați măslinele. „Casiera: „Tot nu vă ajunge”. El: „Tăiați și sticla de lapte și iaurtul”. Casiera: „Tot nu.” El: „Atunci tăiați și varza”. Casiera: „Să știți că vă mai trebuie un leu”. El ajuns la culmea exasperării: „Atunci tăiați-mi ouăle, doamnă!”
Paula SCÎNTEIANU
Adaugă un comentariu