„Cursul de suomi”

Unul dintre cele mai perimate concepte din această perioadă este reforma. 2010 se pare că este anul avatarurilor pentru cobaii din educația romînească și cea finlandeză. „În timpuri în care criza economică face ravagii, este foarte important să investești în sistemul de învățămînt și în acumularea de cunoaștere” a precizat ministrul Educației și Cercetării, Henna Virkkunen.

Modificările din educație au provocat o dezordine legislativă, însă nu și mișcări de stradă, cum s-a întîmplat la noi. O explicație ar putea fi faptul că elaborarea noii legi pentru sistemul superior de învățămînt finlandez, „The Universities Act”, a început din primăvara lui 2007, a stat bine la decantat și s-a aplicat abia pe 1 ianuarie 2010.

Potrivit acestei legi, universitățile sînt entități independente de stat, autonomia lor crește și încetează a mai fi dezvoltate ca parte din administrația țării. Personalul din acestea nu va fi angajat de stat, universitățile vor putea avea propriile lor politici de selectare a resursei umane, comportîndu-se ca adevărați angajatori. Aici apare și conflictul. Săptămîna trecută cele trei uniuni ale salariaților din educație au avertizat pentru prima dată din 1986 și pînă în prezent, că vor face grevă generală.

De la SYTY la Guvern

Motivele invocate de federații nu sînt legate de salarii, cum poate am fi crezut, ci de condițiile ce privesc remunerarea perioadei de îmbolnăvire sau procedeul de ieșire anuală din sistem. Angajații din educație fac parte din sectorul public, însă după noua lege, ei nu mai au statutul de funcționari ai statului, iar cele trei uniuni nu-i mai pot reprezenta la fel ca pe ceilalți bugetari. Astfel ele încearcă în acest moment să stabilească un parteneriat cu SYTY, o organizație nou înființată, care reprezintă cele 16 universități de stat din Finlanda.

Cînd vine vorba de studenții sistemului finlandez, aceștia nu plătesc nici o taxă de școlarizare, singurii care fac acest lucru sînt cei din afara Uniunii Europene, care sînt la programe de master predate în limbi străine.

Guvernul va monitoriza implementarea „The Universities Act” și va prezenta un raport Curții Constituționale în 2012. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul superior finlandez ar mai trebui să precizăm că din acesta fac parte 20 de universități, toate de stat, cărora statul le acoperă 70% din bugetul fiecăreia, iar cele 28 de politehnici sînt conduse ori de autoritățile locale, ori de organizații private. Acestea sînt cofinanțate de Guvern. În urma prezentării situației, rămîn mai multe întrebări: cîte generații trebuie să se mai sacrifice pentru a avea un rol important pe scena educației europene și cît de schilodit va ieși sistemul nostru de învățămînt după aprobarea Legii Educației Naționale?

Diana IABRAȘU