Fotografia întregii lumi
Opinia de la centru 22 februarie 2011 Niciun comentariu la Fotografia întregii lumi 3Nu trebuie să-ți închiriezi satelit ca să faci o fotografie întregii lumi. E suficient să-ți cumperi un bilet de avion pînă la Roma, să iei trenul sau autobuzul spre gara Termini și de acolo să mergi cîteva stații cu metroul pe linia A, în direcția Battistini. Urcă scările rulante la Piazza di Spagna și, cînd ajungi la lumină, trage aer în piept. În partea care se desface spre Via Condotti miroase a castane coapte, cîte un miez alb desface coaja și se rostogolește pe grătar.
Nu-i ignora pe indienii care se întrec să-ți ofere mingiuțe zornăitoare sau pe cei care zdrobesc maimuțoi pe un carton și-ți arată cum figurinele se adună imediat în forma inițială, pentru că-s făcute dintr-un soi de gelatină colorată cu proprietăți miraculoase; nu privi kitsch-ul cu superioritate, pentru că o să-ți iasă fotografia mișcată. Uite de exemplu cum întinerește într-o clipă doamna aceea hispanică atunci cînd unul dintre indieni îi oferă un trandafir, fie și pe cîțiva euro. Focalizează pe zîmbetul ei, apoi pe dinții albi ai indianului și apasă pe declanșator.
Mai încolo, pe piatra lucioasă, așteaptă trăsuri și taxiuri albe, aerul ăsta obosește caii și-i face să viseze că piatra lucioasă se dă la o parte și dedesubt iese degrabă iarbă proaspătă; taximetriștii sînt obosiți și se sprijină de portiere și nu visează la nimic în clipa asta. Privește în sus: nu sînt vaze cu azalee pe trepte, ca în luna mai, sînt doar mulți oameni la un loc, și e destulă culoare.
Urcă pe prima treaptă și vei deveni unul dintre ei toți. Nu te simți neînsemnat, se întîmplă uneori – aici, în orice caz – ca mulțimile să fie hrană pentru suflet. Nu te feri de obiectivele altora: e nevoie de tine în poza pe care o vor duce acasă și o vor pune pe Facebook, pentru prieteni. Toată lumea se așteaptă ca tu, un om din mulțime, să fii acolo, fără tine ar fi doar niște pietre goale.
Urcă toate cele 138 de trepte, ca să vezi totul, absolut totul. Cum stai rezemat de balustradă, cu spatele la biserica Trinità dei Monti, vei vedea un restaurant sofisticat, în fapt niște mese îngrămădite pe un balcon. Fă zoom out, mută cadrul mai sus și apropie. Printre țigle și contururi ascuțite, un artist încheie conturul subțire al basilicii San Carlo al Corso și trece repede la acoperișurile drepte din jur. În stînga și-n dreapta îți stau cetățeni ai lumii care privesc aceleași lucruri. Unii au împietrit deja pentru fotografie, alții stau în fața lor și încearcă să prindă și fîntîna și caii și felinarele și zidurile portocalii și biserica albă și o bucată de cer, cît să dea bine în cadru.
Vlad ODOBESCU
Adaugă un comentariu