Genetica joaca feste

"La fata asta, secretia de serotonina era mult mai rapida si printr-un proces mai complicat care la ea se derula, hormonal, mult mai repede, era mai perspicace", asa suna (reprodus trunchiat si muuuult scurtat) felul de a spune "era o fata desteapta" a unuia dintre cele mai ciudate personaje peste care am dat. In tren, acolo unde au loc toate intilnirile providentiale. Radu a vorbit despre hormoni, geneza, genetica, oxitocina, serotonina, sex, adolescenta, padure, ecologie, strategie nationala, coruptie, adulter, Dumnezeu, functii biologice, o cintareata de muzica populara si mecanisme de prevenire a eroziunii pina a dat capul pe-o parte si a adormit. Brusc, ca un lesin. Si tocmai cind iti intareai convingerea ca o sa-l apuce zorile.

Radu are vreo 37 de ani, e inginer la o agentie care se ocupa de politici de protectie a mediului, fost silvicultor, om la pantaloni cu dunga, vesta si camasa, cu aer de burlac, fara bagaj ("ma tot intreaba nasii de ce nu am bagaj si eu rid si-i intreb: "Scrie undeva ca tre sa ai bagaj daca mergi cu CFR-ul? Acum sa-mi aratati daca scrie undeva!").

Cind vorbeste despre o femeie, are asupra interlocutorului efectul unui documentar despre meduze: vezi cu groaza cum prin femei transparente se amesteca tuburi, cum curg substante, se desfasoara complicate mecanisme, cu scopul final de a se produce niste bieti hormoni. "Cind ma uit la o femeie, nu pot s-o mai vad cum o vad ca ceilalti barbati, vad prin ea" decreteaza Radu, care afiseaza o mina de doctor ginecolog la final de cariera. Legaturile lui cu lumea se definesc in termeni pur genetici si cit mai complicati, in care concretul trebuie sa-l deslusesti tu. Adica "indragostit lulea si fara speranta de o adolescenta, cintareata de muzica populara din Sibiu" e o concluzie trasa dupa o ora de explicatii elucubrante despre o fata pe care o va salva de propriile temeri si de copilaria pe care nu a trait-o indeajuns prin niste mismasuri psihologice prin care ea va ajunge sa se indragosteasca de el si sa elimine acel hormon de care are ea nevoie pentru a se elibera. Apoi el va pleca, ca-ntr-o carte buna, multumit sufleteste. Atit si nimic mai mult. In tot acest haos de termeni stiintifici, ordonati temeinic, viata are chef de feste. Fara vreo explicatie indeajuns de satisfacatoare stiintific, Radu trage o fuga de nebun citeva sute de kilometri doar sa-si vada cintareata, s-o salute si sa plece inapoi.

Florentina Ciuverca