“Hristos a inviat!” la zaruri

La Clinceni, judetul Ilfov, jocul de barbut face casa buna cu biserica. In fiecare an, in prima zi de Paste, mai toti barbatii cu ceva prestanta si cu respect de sine se aduna pe ulita, inainte de-a gusta din pasca, pentru a da crestineste cu zarurile. Traditia ciudata are adepti inclusiv printre functionarii de la primarie care recunosc: in prima zi de Paste se joaca mai mult barbut prin sat decit se ciocnesc oua rosii. De ce? "Ca sa avem noroc…", recunosc oamenii.

Asadar, o dimineata minunata de Paste poate arata la Clinceni cam asa: se da trezirea de dimineata – ca nu e bine sa dormi in sfinta zi de sabatoare, barbatii ureaza un scurt "Hristos a inviat!" nevestelor, iau ceva bani de prin casa si se aduna pe strada, unde isi incearca toata dimineata norocul. Nu se joaca pe sume fabuloase. Mai mult pe bani marunti, iar "pe vremuri" zarurile erau aruncate pentru oua, zic unii locuitori din zona.

Pina si cei mai batrini relateaza ca straniul obicei dureaza de zeci de ani. Spre exemplu, batrinul Gheorghe Ene din Clinceni savirsea actul pagin in sfinta zi de Paste inca de prin anii ‘40. Nici bine nu se terminase Al Doilea Razboi Mondial ca el si arunca la zaruri pe ulite.

"Se juca asa: puneai banu’ si aruncai zarurile. De obicei, din astea de la table. Si dadeai: doi-doi, ti-am luat banii! 1-5 ti-am luat banii! 3-3, ti-am luat banii!", explica Gheorghe Ene. Apoi incheie, pe un ton conspirativ, privind atent in jur: "Da’ de ce intrebi? Te fac un barbut?" Intr-un an, de Paste, a jucat barbut chiar si cu politistii. A facut asta pentru atmosfera, sa fie tensiune. Ii place cum se aduna lumea sa se distreze.

Constantin Petrescu e inginer si simte un impuls sa dea o explicatie cit de cit stiintifica asupra fenomenului. Se impotmoleste insa la partea teoretica a stiintei barbutului si nu apuca sa spuna decit: "E o motivatie, asa, nu-mi explic. Poate e si ceva ca barbatii sa mai scape de neveste. Ca ele nu joaca. E un fel de descatusare dupa sapte saptamini de post ca, va dati seama, nu e usor…"

Inginerul Petrescu recunoaste ca jocul de barbut nu se prea pupa cu legea. Dar atunci e zi "de toleranta". "Ca e asa de cind ne stim". "E frumos!" pur si simplu, descrie acesta. Pacat ar fi ca astia "mai mici" nici nu vor sa auda de asta. "Ei sint cu altele, nu mai tin datina cu barbutul. N-au dat cu zarurile decit la "Nu te supara, frate"", spune Constantin Petrescu.

Totul pare sa se fi sfirsit de fapt, ca in multe dintre povestile romanesti, odata cu Revolutia. Ceva-ceva parca tot s-a pierdut. Printre altele, explica inginerul Petrescu, s-a dus si vremea de glorie a jocului de barbut de Pasti, la un loc cu CAP-ul, denumirea de "militian" si alte simboluri ale vremii.

"Acuma, marea majoritate n-are servici. Cu ce sa joace? Nici oua n-are…", zice Nichi, fost barbugiu de Clinceni. Pe omul asta consatenii sai de azi par sa-l dezamageasca. Din cite zice, sint de-o consecventa uluitoare numai in ceea ce priveste un singur aspect: "astia de acuma cind merge la crisma, zici ca merge la servici, pe ceas!"

Andrei UDISTEANU