Meniu pentru sfîrșitul lumii

Opinia de la centru Niciun comentariu la Meniu pentru sfîrșitul lumii 3

Pe holurile Universității de A­gro­nomie din București sînt lipite din loc în loc afișe în format A4. Invită lu­mea la o petrecere oarecare de sfîr­și­tul lumii, găzduită de un local mic, la capăt de București. În program – mu­zică lăutărească, în meniu – vin de pro­veniență incertă. Îmi pare cum nu se poa­te mai potrivit cu evenimentul: da­că ar fi ca finalul să fie supus la vot în mod democratic, aș pune ștampila pe varianta organizării de chefuri în for­mulă restrînsă, desfășurate în clă­di­ri vopsite în portocaliu și verde bro­tac, oarecum reabilitate termic. Să mîn­căm hamburgeri și supe la plic, să uităm pentru o clipă de recoman­dă­rile specialiștilor. Apoi, lăutari să fie destui, cît să acopere lătratul cîi­ni­lor mahalalei. În rest ne-om descur­ca, Doamne ajută. Și sfîrșitul în sine ar trebui să fie modest, după posibi­li­tăți: să vină peste noi o gripă por­ci­nă, ceva, să începem să strănutăm și ga­ta.

Sînt însă conștient că după nu­mă­ră­toarea voturilor ar ieși ceva mult mai spectaculos. Majoritatea pă­mîn­te­ni­lor consideră că li se cuvin specta­co­le grandioase, vor să vină îm­bră­ca­ți cu hainele cele bune. Să fie lume bu­luc, ca la o nuntă reușită: sute de pe­rechi, aranjate la mese după grade de rudenie și relații de serviciu, pe sca­une îmbrăcate în huse cu fundițe. Vor să mănînce măcar acum o bu­că­ți­că mai bună: rulouri de șuncă cu brîn­ză înăuntru, piftii colorate, icre pe bucăți mici de pîine și andive ca­ra­­melizate pentru vegetarieni. Iar cî­nd o fi să vină clipa cea mare, vor să iasă cu toții pe terasă pentru a asista, ca în „Dr. Strangelove”, la explozii nu­clea­re succesive, pe versurile piesei „We’ll meet again”, ori la fantastice ploi de meteoriți. Se vor strînge în bra­țe, vor pune ultimele poze pe Fa­ce­book. Clienții Apocalipsei vor e­mo­ți­e, vor lacrimi de toți banii, vor fo­to­genie.

Între timp, cei care au speranța că va exista totuși scăpare își amenaje­ază de zor buncăre spațioase, blinda­te de borcane cu murături, pentru ma­hmureala de după. Unii, mai co­mo­zi din fire, au cumpărat din vreme ki­t-ul de supraviețuire pus la punct de o companie de profil din Fede­ra­ția Rusă, care include – pe lîngă pas­tile de inimă, săpun, lumînări, o pun­gă de hriș­că, o agendă și un creion – o sti­c­lă de vodcă din aia bună. În ma­terie de Apocalipsă – ca în toate celelalte as­pec­te ale vieții – trebuie să predo­mi­ne confortul și bunul gust, e clar.

Și mai trebuie cîte puțin din toa­te. Am văzut de curînd un reportaj des­pre pregătirile unui domn din Republica Moldova. „Dacă e să murim, avem ce mînca”, a concluzionat omul, du­pă enumerarea proviziilor personale. Da­că ne uităm la ofertele de sezon ale marilor hipermarket-uri, nu pu­tem de­cît să-i dăm dreptate. Sfîr­șiturile de lume sînt mult mai bine apro­­vi­zi­o­nate ca înainte, poate că-i păcat să nu profităm acum.

Vlad ODOBESCU

Autor:

Opinia Studențească

Revistă săptămînală de actualitate, reportaj și atitudine studențească, editată de studenți ai Departamentului de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”.

Adaugă un comentariu

Opinia studențească este o revistă săptămînală de actualitate, reportaj şi atitudine studenţească, editată de studenţi ai Departamentului de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea Alexandru „Ioan Cuza din Iași”. A fost înfiinţată în 1974 și continuă tradiția școlii de presă de la Iași.

Căutare

Back to Top