Școala, de azi, pe mîine

Cînd vine vorba să reformezi sistemul educațional, întotdeauna vor fi numeroase voci care vor critica astfel de inițiative. Schimbările – din ce în ce mai greu acceptate mai ales în învățămîntul superior – sînt văzute mai degrabă ca pe o amenințare. Nu numai România se confruntă cu astfel de cazuri. Problema așa zisei politizări în sistemul educațional a fost adusă în discuție și în Regatul Unit, mai ales că tocmai s-a dat una din cele mai dure bătălii pentru ocuparea fotoliului de prim-ministru din Downing Street.

Creșterea taxelor de școlarizare i-a nemulțumit pe mulți profesori, aceștia spunînd că deja se constată o calitate din ce în ce mai scăzută în rîndul tinerilor absolvenți care se înscriu la facultate. Mai mult, conform cotidianului britanic „The Times”, lectorii amenință cu greva din cauza reducerilor bugetare de care se vorbește în ultimul timp. Profesori de la universități celebre precum Westminster, King’s College deja au declarat că vor participa la proteste, dacă nu va crește suma de 340 de milioane de lire sterline, bugetul inițial pentru următorul an academic.

„Colegiul unic” francez

În același timp, minoritatea turcă din Germania a criticat dur decizia cancelarului Angela Merkel cu privire la posibilitatea existenței școlilor cu predare numai în limba turcă. După ce și-a exprimat dezacordul în această privință, ulterior, Merkel a vorbit despre politica de „bilingvismului și integrării” în cultura germană. Unde mai pui că ministrul pe probleme sociale din statul Saxonia de Jos, Ayguel Oezkan, a interzis crucifixele în școli, spunînd că nu-și au locul?

Pe partea cealaltă, Italia suferă de lipsa personalului calificat și absolvent al studiilor superioare. Deutsche Welle a prezentat săptămîna trecută problema „lipsei creierelor” în anumite profesii. După un sondaj efectuat printre tinerii italieni, aproape jumătate din aceștia se plîng de faptul că nu există un concurs echitabil în privința ocupării locurilor de muncă, iar salariile sînt mult mai mici.

Tot despre pregătirea slabă a tinerilor care intră la facultate s-a discuta foarte mult și în Franța. de data aceasta, se pare că problema ține mai degrabă de structura și programa școlară de la licee și colegii. Încă de anul trecut se vorbește de crearea „colegiului unic”, pentru a putea pregăti toți tinerii francezi pentru proba de Bacalaureat.

Oricît de dezvoltate și sigure – să nu uităm: (ne)politizate – ar părea sistemele educaționale, schimbările sînt luate uneori drept amenințări la bunul mers al lucrurilor. Ironic, se pare că „motorul” (școala) care pregătește viitorul țării este cel mai speriat de tot ce ține de viitor.

George GURESCU